Acest lucru este menționat în cel de-al treilea Raport asupra inflațiaei prezentat pe 14 august de Banca Națională a Moldovei (BNM). Conform informațiilor prezentate, rata anuală a inflației va avea o tendință de scădere în anul curent și în prima jumătate a anului viitor, urmând să se stabilizeze până la sfârșitul perioadei de prognoză (până în trimestrul II al anului 2027). În anul curent, nivelul inflației va fi peste limita superioară a intervalului de variație și, începând cu primul trimestru al anului 2026, va reveni și se va menține în intervalul apropiat de limita inferioară până la sfârșitul perioadei de prognoză.
Valoarea maximă va fi înregistrată în trimestrul III al anului curent (+7,4%), iar cea minimă – în trimestrul III al anului 2026 (+3,5%). Nivelul anual al inflației de bază va fi relativ stabil până la începutul anului viitor, apoi va avea tendința de scădere până la sfârșitul perioadei de prognoză. Nivelul anual al prețurilor produselor alimentare va avea tendința de scădere până în trimestrul III al anului 2026, după care, până la sfârșitul perioadei de prognoză, se așteaptă o ușoară creștere. Nivelul anual al prețurilor reglementate va scădea până în trimestrul I al anului 2026, după care va avea o traiectorie relativ stabilă până la sfârșitul perioadei de prognoză. Prețurile la combustibili vor crește pe toată perioada de prognoză, deși până în primul trimestru al anului 2026 vor înregistra valori negative.
Cererea agregată se va redresa până la sfârșitul anului curent, după care va avea o tendință de scădere, cu o ușoară redresare până la sfârșitul perioadei de prognoză. Condițiile monetare reale vor limita cererea agregată pe toată durata perioadei de prognoză. „În actuala rundă de prognoze, contextul extern continuă să prezinte o imagine incertă, caracterizată în principal de riscuri dezinflaționiste. Dacă în runda precedentă de prognoze războiul comercial inițiat de președintele Donald Trump se afla doar în faza inițială, acum putem vorbi despre o escaladare a acestuia, fără un final clar în viitorul apropiat. În același timp, lipsa rezultatelor negocierilor de pace dintre Rusia și Ucraina a dus la adoptarea de către Comisia Europeană a celui de-al 18-lea pachet de sancțiuni economice împotriva Federației Ruse, iar președintele Donald Trump a amenințat cu introducerea de taxe vamale pentru țările care importă produse rusești.
În ciuda reducerii tensiunilor geopolitice din Orientul Mijlociu, riscul escaladării acestora persistă, ceea ce determină menținerea riscurilor de impact asupra formării prețurilor petrolului. Prețurile gazelor naturale în Europa continuă să fie determinate de regimul de temperatură și de gradul de umplere a depozitelor de gaze. Prețurile mondiale la produsele alimentare înregistrează o tendință stabilă de creștere, ceea ce corespunde previziunilor din ultimele runde de prognozare”, se menționează în comunicatul Băncii Naționale.
Se preconizează că creșterea economică în zona euro va fi slabă: 0,9% în 2025 și 1,1% în 2026, în timp ce rata inflației în zona euro va fi de 2% și, respectiv, 1,6%. Raportul euro/dolar este prognozat la 1,13 în 2025 și 1,19 în 2026. Prețul petrolului Brent este de așteptat să scadă la 69,8 dolari pe baril în 2025 și la 65,8 dolari în 2026 (în 2024 — 80,7 dolari). Gazul natural pe piețele mondiale se va ieftini în 2025 până la 399,6 dolari pentru 1 000 metri cubi și până la 360,5 dolari pentru 1 000 metri cubi în 2026. Prețurile internaționale ale produselor alimentare, după o scădere de 2,1% în 2024, vor crește cu 5,4% în 2025, dar până în 2026 creșterea va fi mai moderată, de 1,9%. Noua prognoză asupra inflației ține cont de riscurile externe și interne. Vulnerabilitatea prețurilor la fructele și legumele autohtone la condițiile meteorologice poate exercita presiuni inflaționiste. Pentru 2026 se prevede o creștere a fluxului de credite și granturi externe, ceea ce va facilita implementarea reformelor în economia națională și va exercita o presiune suplimentară asupra inflației și creșterii acesteia.
Creșterea finanțării externe va stimula creșterea în continuare a lichidității excesive în sistemul bancar, ceea ce, pe termen scurt, va avea un impact pozitiv asupra creditelor acordate de sectorul financiar-bancar și, în consecință, asupra cererii agregate. Încetinirea creșterii economice în UE și consolidarea și mai pronunțată a euro, fragmentarea comerțului internațional, reducerea numărului de consumatori pe teritoriul Moldovei, incertitudinea cu privire la recolta din acest an pot avea un efect deflaționist. În același timp, factorii de incertitudine vor fi diferențele în dinamica prețurilor materiilor prime, situația din Orientul Mijlociu și evoluția negocierilor de pace dintre Ucraina și Rusia, precum și amploarea și momentul ajustării tarifelor reglementate.