Acest lucru a fost comunicat de reprezentanții Băncii Mondiale, care au prezentat marți prognoza actualizată privind dezvoltarea economică a Moldovei Moldova economic update (primăvara 2026) în cadrul reuniunii Clubului Presei Economice. Aceștia au subliniat că, fiind o economie mică și deschisă, dependentă de importurile de energie, Moldova este deosebit de vulnerabilă la fluctuațiile prețurilor mondiale la materiile prime și la dinamica regională a creșterii economice. Se preconizează că acest șoc va intensifica presiunea inflaționistă, va reduce veniturile reale și va slăbi cererea internă, ceea ce va duce la încetinirea creșterii economice. Modelarea presupune o creștere a prețurilor la petrol și benzină cu 50%, iar la îngrășăminte – cu 30%. În ansamblu, se estimează că PIB-ul va scădea cu aproximativ 0,9 puncte procentuale în scenariul de bază.
Consecințele conflictului se transmit prin multiple canale, care, în ansamblu, determină rezultatele macroeconomice. În special, impactul se exercită prin canalul economiei reale (comerț și cerere externă). Încetinirea creșterii economice a principalilor parteneri comerciali (dovadă fiind scăderea PIB-ului acestora cu 0,6%) reduce cererea de export a Moldovei, diminuând direct producția internă cu aproximativ 0,23 puncte procentuale din PIB. În același timp, slăbirea activității economice interne duce la scăderea cererii de importuri, ceea ce compensează parțial presiunea asupra balanței externe, dar reflectă în principal condițiile economice slabe. În ansamblu, acest canal duce la reducerea volumului tranzacțiilor și la încetinirea ritmului de creștere. Impactul se exercită, de asemenea, prin canalul inflaționist (energia și prețurile la import). Dependența ridicată a Moldovei de importurile de energie, care reprezintă aproximativ un sfert din totalul importurilor, o face deosebit de vulnerabilă la șocurile globale de preț.
Creșterea prețurilor la petrol și gaze cu 50% majorează costurile de import și, conform estimărilor, duce la o creștere a inflației importurilor cu aproximativ 15%. Ca urmare, inflația la nivelul consumatorilor crește cu aproximativ 1,1 puncte procentuale, reducând puterea de cumpărare a gospodăriilor. Prețurile mai mari la bunurile de primă necesitate reduc venitul real disponibil, ceea ce duce la o scădere a consumului privat cu aproximativ 0,9 puncte procentuale din PIB. Acest lucru duce, de asemenea, la o deteriorare semnificativă a bunăstării gospodăriilor, estimată la aproximativ 3,2 puncte procentuale, cu un impact mai puternic asupra celor mai vulnerabile gospodării. În același timp, încetinirea activității economice interne duce la scăderea importurilor. Un alt tip de impact este amplificarea prin efectele ofertei (agricultură și prețurile alimentelor). Șocul este amplificat suplimentar de efectele ofertei, în special în agricultură. Creșterea prețurilor la îngrășăminte (se preconizează o creștere de 30 %) majorează costurile de producție într-un sector intern cheie, ceea ce, la rândul său, duce la o creștere a prețurilor la produsele alimentare cu aproximativ 4,5 %.
Acest lucru adaugă aproximativ 0,8 puncte procentuale la inflația totală. În același timp, costurile de producție mai ridicate și ineficiențele asociate reduc volumul producției, exercitând un impact negativ suplimentar asupra PIB-ului de aproximativ 0,4 puncte procentuale. Împreună, acești factori se amplifică reciproc: prețurile mai ridicate suprimă cererea și limitează oferta, ceea ce duce la o ajustare macroeconomică mai durabilă. În 2026, șocul va fi cel mai pronunțat, cu o scădere a PIB-ului și a consumului, alături de o creștere bruscă a inflației, determinată de prețurile la energie și produse alimentare. Începând cu 2027, consecințele încep să se atenueze pe măsură ce condițiile externe se stabilizează și efectele de bază dispar, ceea ce permite refacerea treptată a cererii și reducerea inflației. Pe termen mediu, pierderile de volum de producție rămân limitate, dar subliniază vulnerabilitatea structurală a Moldovei la șocurile externe. // InfoMarket.