Transferurile de bani din străinătate către persoane fizice din Moldova au înregistrat o accelerare bruscă, după câțiva ani de evoluție lentă. În perioada ianuarie-iulie 2026, prin bănci au fost primite 1,15 miliarde de dolari – cu 227,1 milioane de dolari, sau 24,5%, mai mult decât în anul precedent. În doar șapte luni s-a înregistrat aproape 70% din suma totală din 2025, iar până la recordul absolut din 2022, când în țară au intrat 1,746 miliarde de dolari, mai sunt de acoperit aproximativ 593 milioane de dolari.
Accelerarea se menține și în ultimele luni. În iulie s-au înregistrat 185,39 milioane de dolari – maximul de la începutul anului, cu 2,3% mai mult decât în iunie (181,3 milioane de dolari) și cu 20,9% mai mult decât în iulie 2025 (153,37 milioane de dolari).
Dinamica actuală se deosebește radical de cea din anii precedenți. După valoarea record de 1.746 miliarde de dolari înregistrată în 2022, volumul transferurilor a scăzut timp de doi ani consecutivi: în 2023 – cu 117,99 milioane de dolari, adică cu 6,7%, până la 1,628 miliarde de dolari, iar în 2024 – cu încă 16,13 milioane de dolari, adică cu aproximativ 1%, până la 1,612 miliarde de dolari. În 2025, creșterea a fost reluată, dar a fost de doar 50,71 milioane de dolari, adică 3,1%, ajungând la 1,662 miliarde de dolari. În acest context, creșterea cu 227,1 milioane de dolari, sau cu 24,5%, numai în primele șapte luni ale anului 2026, nu mai pare o continuare a redresării de anul trecut, ci o accelerare bruscă.
Pentru a depăși recordul din 2022, în perioada august-decembrie 2026 ar trebui să se înregistreze puțin peste 593 milioane de dolari. Spre comparație: în aceleași cinci luni ale anului 2025 s-au înregistrat 736,92 milioane de dolari. Astfel, pentru a atinge un nou maxim în cele cinci luni rămase, este suficient să se înregistreze intrări cu aproximativ 143,7 milioane de dolari, sau cu 19,5%, mai puțin decât în anul precedent. Prin urmare, un nou record este posibil chiar și în cazul unei încetiniri semnificative a dinamicii actuale.
Există, totuși, o particularitate importantă a statisticii în sine. Banca Națională exprimă toate intrările în dolari americani la cursul oficial valabil la data transferului, în timp ce cea mai mare parte a transferurilor este denominată în euro.
În iulie, ponderea monedei europene a atins 83,4%, față de 81,7% în aceeași perioadă a anului trecut. Ponderea dolarului s-a redus de la 18,3% la 16,6%, iar cea a rublei ruse a rămas la nivel zero. Prin urmare, indicatorul final în dolari depinde nu numai de volumul de bani primiți, ci și de cursul de schimb al euro față de moneda americană.
Cu toate acestea, creșterea actuală nu poate fi explicată doar prin factorul valutar. În iulie 2026, euro era mai slab față de dolar decât cu un an în urmă, adică diferența de curs valutar a diminuat mai degrabă echivalentul în dolari al intrărilor. În ciuda acestui fapt, volumul transferurilor a crescut de la 153,37 milioane de dolari în iulie 2025 la 185,39 milioane de dolari în iulie 2026 – cu 32,02 milioane de dolari, adică cu 20,9%.
Un aspect și mai important este următorul: suma de 1,15 miliarde de dolari nu poate fi considerată automat ca fiind bani trimiși de migranții muncitori moldoveni familiilor lor.
BNM precizează că acest indicator include diferite tipuri de încasări transfrontaliere. Pe lângă transferurile propriu-zise ale cetățenilor din străinătate, acestea includ salariile rezidenților de la reprezentanțele organizațiilor internaționale, ale companiilor străine și ale altor nerezidenți, pensiile sociale, alocațiile, pensia alimentară și alte plăți. Nu sunt incluse, însă, operațiunile efectuate prin băncile de pe malul stâng al Nistrului.
Dar nici factorul migrației nu poate fi exclus. Creșterea remitențelor are loc pe fondul unei scăderi continue a populației și al unei migrații externe negative. În 2024, 123,4 mii de persoane au emigrat din Moldova, în timp ce 105,8 mii au imigrat, adică soldul migrațional negativ a fost de 17,6 mii de persoane. La 1 ianuarie 2026, populația cu reședința obișnuită în țară s-a redus cu încă 22,9 mii de persoane, ajungând la 2,366 milioane. Totuși, este vorba doar de statisticile înregistrate oficial: amploarea reală a șederii și muncii pe termen lung a cetățenilor în străinătate poate fi mai mare, deoarece nu toate mișcările populației sunt reflectate pe deplin în datele administrative și statistice.
Statistica nu stabilește o legătură directă între acești indicatori: o persoană poate pleca fără a transfera bani în Moldova, iar o parte din transferuri, dimpotrivă, provine de la persoane care locuiesc de mult timp în străinătate. Cu toate acestea, mecanismul în sine este evident: cu cât mai mulți cetățeni obțin venituri în afara țării, cu atât mai largă este baza potențială pentru transferurile transfrontaliere. Prin urmare, exodul continuu al populației poate fi unul dintre factorii de creștere a încasărilor, deși este imposibil să se determine contribuția acestuia la actualul procent de 24,5%, conform datelor BNM.
Astfel, din creșterea sumei totale de la aproximativ 925,4 milioane de dolari în ianuarie-iulie 2025 la 1,1525 miliarde de dolari în aceeași perioadă a anului 2026 nu se poate trage concluzia că migranții moldoveni au început să trimită acasă cu un sfert mai mult. Statistica înregistrează un flux mai amplu de bani din străinătate în favoarea persoanelor fizice, dar nu arată care dintre componentele sale au asigurat cei 227,1 milioane de dolari suplimentari.
Pentru economie, diferența este esențială. Dacă au crescut tocmai veniturile cetățenilor moldoveni din străinătate și transferurile acestora către familii, acest aflux suplimentar va susține veniturile gospodăriilor, consumul, economiile și oferta de valută. Dacă au jucat un rol semnificativ alte tipuri de plăți sau schimbarea canalelor de transfer de bani, semnificația economică a creșterii va fi alta.
În orice caz, cei 227,1 milioane de dolari suplimentari înregistrati în șapte luni sporesc deja în mod vizibil volumul intrărilor externe în economie. Însă, în sine, un eventual record nu spune prea multe despre calitatea acestei creșteri. Întrebarea cheie rămâne: datorită cui anume au crescut transferurile: veniturilor mai mari ale cetățenilor din străinătate, creșterii numărului de beneficiari ai veniturilor din străinătate sau altor tipuri de plăți transfrontaliere. // 03.09.2026 – InfoMarket.