Sau Dece în politica monetară și politica bugetar-fiscală a Moldovei nu există unitate în lupta contra creșterii prețurilor de consum?

Apogeul creșterii inflației în Moldova se deplasează din luna august spre octombrie și poate depăși prognoza de 30-31%, deoarece rezultatul pentru luna mai a însumat 29,05% și până la atenuarea indicelui prețurilor de consum e departe. În această situație, Banca Națională (BNM) reduce lichiditatea existentă prin rata de bază și normele obligatorii de rezerve pentru băncile comerciale.

Autoritatea de reglementare, în pofida activității comisiei parlamentare speciale, abilitate cu investigarea cauzelor care au dus la creșterea ridicată a prețurilor de consum (29,05% din mai), contracarează creșterea prețurilor de consum prin măsuri monetare dure. În cadrul ședinței ordinare din 3 iunie, Comitetul executiv al băncii a decis în unanimitate să majoreze rata de bază. Și a făcut acest lucru cu trei puncte procentuale deodată, ajungând la 18,5%.

Lista succintă a deciziilor Comitetului executiv:

1. Rata de bază pentru principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt se stabilește la nivel de 18,50%. 

2. Se stabilesc ratele de dobândă:

a) la creditele overnight, la nivelul de 20,50% anual;

b) la depozitele overnight, la nivelul de 16,50% anual.

3. Se majorează norma rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în lei moldovenești și în valută neconvertibilă după cum urmează:

a) începând cu perioada de aplicare a rezervelor obligatorii în lei moldovenești 16 iunie 2022 – 15 iulie 2022, de la 30,0% la nivelul de 32,0% din baza de calcul;

b) începând cu perioada de aplicare a rezervelor obligatorii în lei moldovenești 16 iulie 2022 – 15 august 2022, de la 32,0% la nivelul de 34,0% din baza de calcul. 

4. Se majorează norma rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în valută liber convertibilă după cum urmează:

a) începând cu perioada de aplicare a rezervelor obligatorii în valută liber convertibilă 16 iunie 2022 – 15 iulie 2022, de la 33,0% la nivelul de 36,0 la sută din baza de calcul;

b) începând cu perioada de aplicare a rezervelor obligatorii în valută liber convertibilă 16 iulie 2022 – 15 august 2022, de la 36,0% la nivelul de 39,0% din baza de calcul.

Această decizie le dă dreptate experților care la începutul anului 2022 spuneau că doar prin majorarea ratei de bază, la care a recurs autoritatea de reglementare, este dificil să limitezi creșterea prețurilor. Banca a fost obligată să folosească o pârghie mult mai eficientă, cum ar fi «rezervele obligatorii» pentru băncile comerciale. Prin aceasta, autoritatea de reglementare deturnează o parte din lichiditatea de pe piață, reducând impactul acesteia asupra inflației.

Instrumentele de care dispune autoritatea de reglementare pentru a combate inflația nu sunt atât de puține pe cât ar putea părea. Este important ca BNM să preîntâmpine situația și, de preferință, să nu rămână în urmă. Potrivit experților, acuzațiile aduse BNM de către conducerea politică a Moldovei au mai mult de-a face cu dorința partidului de guvernământ PAS de a schimba conducerea băncii. Guvernatorul acesteia, Octavian Armașu, s-a alăturat BNM din funcția de ministru al Finanțelor, în care a fost numit de Partidul Democrat, condus de Vladimir Plahotniuc, aflat atunci la guvernare. 

Mai mulți experți consideră că Armașu «nu a vrut să plece de bună voie», adică «din proprie inițiativă», așa cum a făcut, de exemplu, șeful SIS, Alexandru Esaulenco, săptămâna trecută. Iar acumguvernatorul BNM este învinuit pentru inflația mare, care în Moldova, din «vina unei instituții publice cum este BNM, este cea mai mare din regiune».

Până de curând, Armașu a fost acuzat că niciuna dintre băncile centrale din regiune nu aplică măsuri monetare atât de dure pentru a reduce inflația. A fost adesea menționat faptul că și în Ucraina, țară beligerantă, inflația este mai mică decât în Moldova și că Banca Națională a acestei țări nu majorează atât de brusc rata cheie. Dar odată cu creșterea ratei dobânzii în Ucraina la 26%, acest argument «motivat politic» a decăzut de la sine.

Și în țările UE există îngrijorare din cauza inflației record, care a depășit 8%. Conducerea BCE, care nu a recurs până acum la o modificare a ratei dobânzii, a declarat că poate folosi acest indicator de politică monetară și pentru a reduce prețurile.

Guvernatorul Armașu pare să acționeze acum fără sprijinul parlamentului și al guvernului, realizând că se apropie o situație în care creșterea prețurilor va trebui limitată prin măsuri extraordinare pentru a face față creșterii prețurilor. În justificarea deciziilor recente ale Comitetului executiv, BNM a adus următoarele argumente.

Octavian ARMAȘU: Riscurile și incertitudinile privind stabilitatea prețurilor sunt ridicate, ceea ce a condus la menținerea unui caracter restrictiv al politicii monetare. Măsurile de politică monetară sunt adecvate din mai multe puncte de vedere. Acestea sunt legate de atenuarea efectelor secundare ale șocurilor externe asupra prețurilor, de echilibrarea cererii agregate, de stimularea economiilor în detrimentul consumului imediat și de atenuarea presiunii în sensul scăderii monedei naționale ca urmare a creșterii deficitului de cont curent și a ieșirilor de capital.

Politica monetară a BNM creează condiții pe piață care ar trebui să atenueze ritmul alarmant de creștere a prețurilor și efectele secundare ale șocurilor de ofertă. În acest fel, autoritatea de reglementare urmărește să ancoreze așteptările inflaționiste de pe piață și să readucă inflația în intervalul țintit de plus sau minus 1,5% din indicatorul de inflație pe termen mediu de 5%;

Condițiile economice regionale și globale sunt afectate de situația tensionată, cauzată de războiul din Ucraina. 

Inflația mondială a crescut într-un ritm accelerat. Iată care sunt factorii determinanți — creșterea cotațiilor pe piețele internaționale de mărfuri, alimente și energie; perturbări în lanțurile de aprovizionare, producție și transport. În acest context, Banca Centrală și-a revizuit în creștere previziunile privind inflația și a menținut o politică monetară antiinflaționistă.

Contextul regional și internațional dezechilibrează situația macroeconomică internă, exercitând presiuni asupra inflației prin intermediul canalului importurilor. Comparativ cu alte țări, Moldova este mai dependentă de cotațiile și evoluțiile de pe piețele internaționale. Acest lucru o face mult mai vulnerabilă la șocurile de preț. 

Rata anuală a inflației a crescut la 29,05% în luna mai. Pe lângă componenta de import a ratei inflației, un factor care consolidează creșterea prețurilor în Moldova este ajustarea întârziată a tarifelor reglementate. O deviere negativă de 0,3 puncte procentuale a inflației efective față de prognoza din aprilie, împreună cu întârzierea unor ajustări ale ratelor, sugerează că prognoza privind inflația pentrutrimestrul II din 2022 este probabil să devieze în jos. Însă situația tensionată din regiune și riscurile de escaladare a acesteia mențin incertitudinea cu privire la perspectivele inflației pe termen mediu.

Factorii care vor determina dinamica inflației în viitor vor fi în continuare prețurile la energie și la produsele alimentare de import. Acestea din urmă vor înlocui, probabil, bunurile din Ucraina, iar efectele proinflaționiste corespunzătoare vor activa factorii din partea ofertei prin intermediul costurilor de producție. 

Statisticile operaționale arată condiții pentru o creștere economică pozitivă în primul trimestru, dar mai slabă decât în trimestrul precedent. Perspectivele de creștere a PIB-ului pe termen mediu depind de evoluția războiului din Ucraina, de riscurile și incertitudinile care îl însoțesc. În acest sens, sunt evidențiați factorii care pot influența consumul gospodăriilor. 

Pe de o parte, există un impact proinflaționist al cererii din partea refugiaților și, pe de altă parte, un impact dezinflaționist în ceea ce privește atenuarea surselor de finanțare a consumului legate de contractarea remitențelor. Pe fondul perturbării lanțurilor de aprovizionare și a logisticii comerțului exterior, există o tendință continuă de înlocuire a anumitor bunuri și de restructurare a sectoarelor economice.

Octavian ARMAȘU: Din cauza scumpirii mai accentuate ale îngrășămintelor și energiei, agricultorii trebuie să suporte costurile, ceea ce duce la o activitate agricolă mai redusă în 2022 și menține prețurile alimentelor la un nivel ridicat. Condițiile monetare, ajustate de caracterul restrictiv al politicii monetare, rămân favorabile pentru a susține economisirea, atractivitatea depozitelor și, în același timp, slăbesc consumul gospodăriilor, precum și creditul de consum, care alimentează economia prin stimularea creșterii veniturilor gospodăriilor.

Analiza operațională arată o creștere a ratelor dobânzilor la creditele noi în monedă națională și o încetinire corespunzătoare a ratelor, ceea ce atenuează presiunea asupra proceselor inflaționiste. Deși ratele la depozitele noi atrase în monedă locală continuă să înregistreze o tendință de creștere, există o reticență a deponenților pe fondul incertitudinii legate de evoluția conflictului din Ucraina. Cu toate acestea, datele săptămânale indică faptul că tendința de creștere a depozitelor noi atrase în lei moldovenești este în creștere după o scădere în martie 2022.

BNM afirmă că riscurile și incertitudinile globale, regionale și naționale sunt în creștere din cauza consecințelor războiului din Ucraina. Pe această bază, bancherul concluzionează că perspectivele condițiilor economice în contextul evenimentelor din Ucraina nu sunt fiabile.

Octavian ARMAȘU: Analiza și evaluarea informațiilor macroeconomice disponibile, dupăactualizarea rundei de prognoză din aprilie, semnalează că riscul de deviere de la perspectiva inflației pe termen mediu persistă pe întreg orizontul de prognoză, cu excepția trimestrului doi. Ipotezele externe legate de scăderea activității economice mondiale și de creșterea prețurilor mondiale la petrol și la produsele alimentare în comparație cu așteptările din prognoza inflației pentru luna mai 2022 reprezintă noi surse de risc de deviere a prognozei inflației. În plus, trebuie luate în considerare și riscurile mediului intern legate de acțiunile autorităților de susținere a populației și a entităților economice în perioadele viitoare, precum și de ajustările tarifelor reglementate în țară (gaze, energie electrică, energie termică).

Șeful BNM a dat de înțeles că deciziile ulterioare ale Comitetului executiv al Băncii vor depinde de dinamica și perspectivele pe termen mediu ale inflației și de evaluarea riscurilor din mediul intern și extern. 

Armașu a reiterat necesitatea coordonării și interacțiunii între măsurile monetare și fiscale pentru a maximiza impactul acestora asupra economiei reale și a inflației. Autoritatea de reglementare arată clar că cele două politici de stat — monetară și fiscală — vor fi mult mai eficiente în abordarea creșterii prețurilor. Aceasta din urmă poate fi angajată, cel puțin temporar, pentru a stopa creșterea ratei inflației, lipsind-o de baza pentru creșterea ulterioară, care a atins un nivel alarmant.

BNM recunoaște că vârful creșterii prețurilor nu va avea loc la sfârșitul celui de-al treilea trimestru, așa cum se preconiza anterior, ci va avea loc în jurul sfârșitului lunii septembrie sau la începutul lunii octombrie 2022. Președintele BNM nu a oferit o cifră specifică. Deși anterior experții sugeraseră că inflația anuală va atinge un vârf de 33-35% în 2022.

Este puțin probabil ca o altă politică a BNM să fie mai eficientă în limitarea prețurilor în Moldova, dat fiind faptul că ponderea componentei de import în inflația moldovenească atinge 70-75%. Un alt factor important, despre care BNM a fost reticent să vorbească până de curând, este la fel de important. Ideea este că tarifele reglementate de stat pentru servicii nu corespund prețurilor de piață. 

Se pare că prețurile mari vor fi principalul argument cu care autoritățile își vor justifica voința politică irepresibilă de a-l înlocui pe președintele băncii. Ei intenționează să facă acest lucru în pofida faptului că partenerul strategic al Moldovei, FMI, nu recomandă schimbarea conducerii BNM, considerând că politica monetară dusă de bancă este corectă.

Revista PROFIT