Acest lucru a fost declarat de președintele Asociației Băncilor din Moldova, Dorel Noroc, în cadrul audierilor organizate de Parlament pe marginea proiectului de lege privind plățile în numerar, care urmează să fie aprobat în lectura a doua. El a menționat că băncile moldovenești, în general, susțin stimularea plăților fără numerar: în era tehnologiilor digitale, multe companii, organizații non-profit și cetățeni au trecut la plățile fără numerar — este simplu, comod și sigur. Potrivit ABM, în perioada 2017-2023, volumul plăților fără numerar a crescut de la 8,9 miliarde la 60,1 miliarde de lei — de la 18% la 40% din totalul plăților.
Cu toate acestea, proiectul de lege inițiat conține o serie de măsuri restrictive sau neclare. Una dintre ele este limitarea comisioanelor sau a altor taxe percepute de bănci pentru tranzacțiile între persoane fizice — la 0,1% din valoarea transferului, inclusiv retragerile de numerar. Dorel Noroc a precizat că, în prezent, pentru tranzacțiile dintr-un cont bancar în alt cont bancar, comisionul maxim este de 20 de lei, indiferent de suma plătită, indiferent de scopul transferului — pentru cumpărarea unui apartament sau a unei mașini etc. Iar dacă operațiunea se efectuează prin intermediul unei aplicații bancare, comisionul este de maximum 10 lei.
«Nu considerăm oportună introducerea unei limite de 0,1%. Aceasta este mult mai mare decât comisionul stabilit în prezent de BNM. Ideal ar fi ca acest articol să fie exclus din proiectul de lege, sau cel puțin să fie stabilit în document că valoarea maximă a acestui comision este stabilită de Banca Națională», a declarat Dorel Noroc. Asociația Băncilor a explicat că proiectul de lege propune o limită maximă de 0,1% din valoarea tranzacției, de exemplu, la transferul a 1.500.000 de lei pentru procurarea unui imobil, comisionul maxim va fi de 1.500 de lei, ceea ce este mult mai mare decât limita stabilită de BNM (20 de lei). Un alt aspect critic se referă la retragerea fondurilor.
«Acest comision creează pierderi pentru bănci, deoarece acestea plătesc un comision mult mai mare la BNM pentru retragerile de numerar. În același timp, băncile nu pot limita suma provenită din aceste tranzacții. Iar conturile bancare pot avea diferite surse de venit — vânzarea de proprietăți, mașini, salarii. Banca nu poate delimita aceste sume», a declarat Dorel Noroc. Președintele ABM consideră, de asemenea, că unele prevederi ale documentului prevăd creșterea poverii birocratice atât pentru bănci, cât și pentru companii. De exemplu, nu este clar cum se aplică regulile privind necesarul minim de numerar în cadrul unei companii.
Acestea stipulează că societățile trebuie să stabilească anual un necesar minim de numerar pentru decontări în termen de 3 zile lucrătoare, care să acopere costul tranzacțiilor în numerar. Iar o altă prevedere a proiectului îi obligă pe cei care au primit numerar pentru decontare să prezinte un raport la contabilitatea entității cu documente justificative privind sumele utilizate.
«Trebuie să decidem dacă ne digitalizăm sau ne birocratizăm», a spus Dorel Noroc, făcând apel la Ministerul de Finanțe și la autorii proiectului să audieze mediul de afaceri înainte ca proiectul să fie aprobat și promulgat. Amintim că proiectul Legii privind decontările în numerar a fost aprobat de Parlament în prima lectură în cadrul ședinței din 1 februarie.
InfoMarket