InfoMarket – Detalii
Este realistă încheierea unui nou program de cooperare între Moldova și Fondul Monetar Internațional (FMI) și ce rol poate juca acesta pentru reformele și integrarea europeană a țării? La aceste și alte întrebări ale jurnaliștilor, reprezentanta permanentă a FMI în Moldova, Svetlana Cerović, a răspuns în cadrul reuniunii Clubului Presei Economice din 11 martie.
Svetlana Cerović a menționat că guvernul Moldovei a adresat deja oficial Fondului Monetar Internațional o solicitare de începere a lucrărilor la un nou program, care ar putea avea o durată de 3 ani. Nu este vorba doar de continuarea tehnică a cooperării cu Fondul, ci de formarea unui nou cadru de politică economică, care ar putea deveni o importantă „ancoră” instituțională pentru reformele din următorii ani.
Șefa reprezentanței FMI a menționat că în cadrul Fondului se discută deja despre modul în care ar fi mai bine să se elaboreze viitorul program și cum acesta ar putea sprijini politica economică a țării. Dar procesul abia a început și necesită timp, deoarece este vorba despre elaborarea unui nou format de cooperare și armonizarea parametrilor viitoarei politici economice.
Încheierea unui nou program, a unui memorandum între guvernul Moldovei și FMI, este un proces în mai multe etape. Mai întâi, au loc negocieri între autorități și misiunea Fondului. În această etapă, părțile trebuie să ajungă la un așa-numit nivel de acord asupra parametrilor cheie ai politicii economice și reformelor care vor fi incluse în program. După aceea, prevederile acordului sunt transmise spre examinare comitetului executiv al FMI, care ulterior ia decizia finală cu privire la aprobarea acestuia.
„Obținerea unui acord privind noul program în cursul anului este un obiectiv realist”, a declarat Svetlana Cerovici, subliniind că particularitatea programului discutat este formatul său.
În special, se ia în considerare mecanismul Policy Coordination Instrument (PCI) — un instrument de coordonare a politicilor care nu presupune finanțare directă. Aceasta înseamnă că Moldova nu solicită ajutor financiar de urgență din partea FMI, ci este interesată în primul rând de un cadru instituțional care să permită coordonarea politicii economice și consolidarea reformelor.
„În ciuda absenței finanțării directe, cerințele pentru un astfel de program sunt similare cu cele ale programelor standard ale Fondului. Documentul va prevedea reforme clar definite, angajamente în domeniul politicii economice și monitorizarea periodică a îndeplinirii acestora. Un astfel de format de cooperare poate juca un rol important în creșterea încrederii în Moldova și în politica economică a țării”, a explicat reprezentanta Fondului.
O altă caracteristică a PCI este că existența sa creează baza pentru o tranziție mai rapidă către un program complet de finanțare, dacă este necesar. Dacă situația economică se va schimba și Moldova va avea nevoie de sprijin financiar, cadrul de politică economică al statului, deja convenit cu Fondul, va permite accelerarea tranziției către un program financiar.
Cu alte cuvinte, programul în curs de pregătire între guvern și FMI creează un fel de „ancoră” pentru politica economică. În practica internațională, PCI este utilizat de țările care nu au o nevoie urgentă de împrumuturi, dar sunt interesate să consolideze încrederea în reformele lor și să obțină sprijin instituțional pentru politica economică.
Contextul în care se discută noul program este semnificativ diferit de perioada acordului anterior al Moldovei cu FMI. Potrivit reprezentanților Fondului, acest lucru se datorează schimbărilor semnificative care au avut loc atât la nivel internațional, cât și în interiorul țării. În special, regiunea a trecut printr-o criză energetică și prin consecințele războiului din Ucraina, ceea ce a schimbat mediul economic și a creat noi provocări pentru țările din regiune.
Factorul energetic rămâne unul dintre elementele cheie ale stabilității macroeconomice a țării. După cum s-a menționat în cadrul reuniunii, în ultimii ani, autoritățile din Moldova au întreprins o serie de măsuri pentru a spori stabilitatea sistemului energetic. În special, s-a utilizat în mod activ sprijinul partenerilor europeni și resursele bugetare pentru a asigura continuitatea aprovizionării cu energie, ceea ce a permis țării să treacă peste perioada de iarnă fără întreruperi în aprovizionarea cu energie.
Cu toate acestea, sistemul energetic rămâne vulnerabil la șocuri externe și fluctuații de preț. Situația din Ucraina are un impact direct asupra infrastructurii energetice a regiunii, iar aceste riscuri continuă să se răsfrângă asupra economiei Moldovei. Tocmai de aceea, potrivit evaluării partenerilor internaționali, eforturile suplimentare de consolidare a stabilității energetice rămân o direcție importantă a politicii economice.
Reprezentanții Fondului subliniază că prioritățile noului program nu au fost încă stabilite definitiv. În cadrul FMI au început doar discuțiile și consultările interne, inclusiv la nivelul Washingtonului, prin urmare, este prematur să se vorbească despre parametrii concreți ai viitorului program.
Astfel, în ciuda faptului că discuțiile privind noul program între Moldova și FMI se află într-un stadiu incipient, este deja clar că este vorba despre un format de cooperare mai larg decât simplul sprijin financiar. Noul instrument poate stabili un nou cadru pentru coordonarea politicii economice a țării, consolidarea încrederii partenerilor internaționali și sprijinirea reformelor pe care Moldova trebuie să le implementeze în contextul integrării în Uniunea Europeană. Iar implementarea reformelor și eficiența utilizării sprijinului financiar internațional deschid accesul la noi resurse financiare și sprijin suplimentar din partea partenerilor de dezvoltare, dar, mai important, la atragerea de investiții străine în economia Moldovei.
Reamintim că programul anterior de cooperare al Moldovei cu Fondul Monetar Internațional a fost aprobat de Consiliul executiv al FMI în decembrie 2021. Acesta a fost implementat în cadrul a două instrumente ale Fondului — Extended Credit Facility (ECF) și Extended Fund Facility (EFF) — și a fost calculat pentru o perioadă de 40 de luni, până în 2025.
Inițial, volumul programului era de aproximativ 400 de milioane de dolari, însă după începerea războiului în Ucraina și criza energetică din regiune, programul a fost extins. În decembrie 2022, FMI a aprobat extinderea acestuia, iar volumul total al resurselor disponibile pentru Moldova a ajuns la 594,26 milioane de drepturi speciale de tragere (DST), echivalentul a aproximativ 800 de milioane de dolari.
Programul prevedea sprijinirea stabilității macroeconomice, consolidarea politicii bugetare, reforme în domeniul administrației publice, creșterea transparenței întreprinderilor de stat, dezvoltarea sectorului financiar și consolidarea independenței Băncii Naționale. O atenție specială a fost acordată creșterii rezilienței economiei la șocurile externe, în special în sectorul energetic.
Un alt program a fost aprobat la 7 decembrie 2023, în valoare de 129,375 milioane DST, aproximativ 172 milioane dolari, în contextul Mecanismului de finanțare pentru reziliență și sustenabilitate pe termen lung (RSF). Programul RSF a avut ca scop sprijinirea eforturilor Moldovei de a spori reziliența la șocurile climatice, de a realiza reforme în sectorul energetic, de a spori pregătirea sectorului financiar al țării pentru consecințele schimbărilor climatice și de a mobiliza finanțare durabilă.
Cu toate acestea, ambele programe au expirat în octombrie 2025, iar Moldova nu a primit întreaga sumă prevăzută pentru finanțare. În urma punerii în aplicare a acordului, țara a primit aproximativ 604 milioane DST, în timp ce volumul total disponibil era de aproape 724 milioane DST. Astfel, au rămas „nealocate” aproximativ 120 milioane DST, echivalentul a aproximativ 165 milioane USD.
În același timp, programele au jucat un rol important în menținerea stabilității macroeconomice a țării în perioada de șocuri externe grave. Existența unui acord cu FMI este considerată în mod tradițional de partenerii internaționali ca un semn de încredere în politica economică a statului și contribuie la atragerea de sprijin financiar suplimentar din partea altor organizații financiare internaționale și donatori. //12.03.2026 – InfoMarket.