Acest lucru a fost anunțat vineri la ședința Clubului presei economice, de Plamen Milanov, directorul NGM Company, care, din aprilie 2018, ca parte a unui contract de parteneriat public-privat, este partenerul Moldovei în dezvoltarea loteriei momentale, pariurilor sportive și loto. În condițiile contractului PPP,  NGM Company, compania fiică a Loteriei Naționale a Bulgariei, ar trebui să dezvolte trei tipuri de afaceri (primele două au fost deja lansate, organizarea loto este programată să înceapă înainte de sfârșitul anului 2019), dintre care două nu au adus niciodată venituri statului. Conform estimărilor lui Milanov, doar în 2019, bugetul național va primi peste 20 de milioane de lei din sectorul loteriei și este imposibil de estimat venituri din jocurile online din cauza numărului mare de site-uri ilegale cu care este dificil să se descurce statul. Vorbind despre schimbarea condițiilor fiscale, Plamen Milanov a menționat că în majoritatea țărilor lumii, câștigurile la loterie nu sunt impozitate. Potrivit acestuia, în Slovacia, Germania, Ungaria, Republica Cehă, Danemarca și multe alte țări, impozitele pe câștiguri nu se aplică, iar în țările în care există o astfel de taxă, loteria nu se dezvoltă. De exemplu, în România, persoanele fizice plătesc această taxă, ca urmare, cifra de afaceri a Loteriei Naționale a României este mai mică decât în loteria moldovenească. „În final, introducerea unei taxe pe câștiguri este latura morală a problemei. În consecință, compania își va induce în eroare propriii cetățeni promițându-le, de exemplu, un câștig de 1 milion de lei, dar, de fapt, câștigul după impozit va fi de 880 de mii de lei «, a spus Plamen Milanov. Conform informațiilor furnizate, pentru 6 luni  2019, vânzările biletelor de loterie în Moldova s-au ridicat la 325 milioane de lei, câștigurile plătite (monetare și materiale) — 192 milioane de lei. În fiecare lună, partenerul privat cheltuiește aproximativ 7 milioane de lei (350 de mii de euro) pentru publicitate. În ceea ce privește anularea scutirii sferei   jocurilor de noroc de la taxele locale, această inițiativă, potrivit lui Milanov, nu este justificată, deoarece vânzările se realizează în principal în magazinele de vânzare cu amănuntul existente, unde se vând bilete de loterie împreună cu alte bunuri. În total, este vorba despre aproximativ 4 mii de puncte de vânzare și doar unul propriu. El a atras atenția și asupra faptului că multe persoane confundă sfera loteriei cu jocurile de noroc și cazinourile: loteria din întreaga lume are legătură cu divertismentul mai degrabă decât cu jocurile de noroc și are riscuri sociale scăzute: in cazul cazinoului se aplică alte taxe și taxe de licență. „Nu vrem să ne confruntăm cu autoritățile. Suntem gata să discutăm, dacă este necesar, contractul PPP din nou. Solicităm doar ca proiectele de lege care privesc statul, pe de o parte, ca organ legislativ, și statul ca vector al loteriei naționale, să țină seama de interesele tuturor părților ”, a spus Milanov, menționând că, dacă statul câștigă sub formă de impozite, atunci statul nu castigă în calitate de operator de loterie. Directorul Loteriei Naționale a Moldovei, Vlad Hâncu, în timpul discuțiilor a precizat că, potrivit legii, compania are un monopol în domeniul jocurilor de noroc, cu excepția cazinourilor. Astăzi, Loteria Națională plătește 0,1% din fiecare bilet de loterie emis pe piață:   aproximativ 300 de mii de lei pe lună și peste 1 milion de lei de la începutul operațiunilor. Peste 200 de persoane sunt angajate, toate impozitele sunt plătite. Modificările condițiilor fiscale vor conduce, în primul rând, la o creștere a costurilor biletelor de loterie și la o scădere a vânzărilor, ca urmare, bugetul de stat, statul și cetățenii care cumpără bilete vor avea de suferit ”, a spus Hâncu.