De asemenea, ratele dobânzilor la împrumuturile și depozitele overnight au rămas la același nivel, de 23,5% și, respectiv, 19,5% pe an. Această decizie a fost luată de Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei în cadrul ședinței din 8 noiembrie, având drept scop încetinirea prețurilor de consum prin atenuarea efectelor secundare ale șocurilor de ofertă, prin continuarea susținerii intermedierii financiare în monedă națională și a economiilor în detrimentul consumului, prin echilibrarea balanței comerciale și prin consolidarea anticipațiilor inflaționiste.
Potrivit Băncii Naționale, conform prognozei, rata anuală a inflației în trimestrul IV al anului 2022 va atinge nivelul maxim și își va schimba traiectoria, diminuându-se în perioada de prognoză ulterioară. Banca Națională a atras atenția asupra faptului că, având în vedere schimbarea direcției inflației, conducerea politicii monetare va necesita o adaptare atentă la realitățile naționale și globale pentru a crea condiții adecvate în vederea realizării obiectivului fundamental al BNM. Având în vedere riscurile și incertitudinile mari, atunci când balanța riscurilor se va deplasa spre cele dezinflaționiste, BNM va duce o politică monetară acomodativă care va asigura revenirea și menținerea ratei inflației în apropierea țintei. În ceea ce privește evoluția inflației, BNM a reamintit că rata anuală a inflației a crescut până la 34% în septembrie 2022 (cu 2,2 puncte procentuale mai mult decât în iunie curent).
Printre factorii care au contribuit la această creștere se numără creșterea prețurilor internaționale la energie, seceta hidrologică care a afectat prețurile interne la alimente, ajustările tarifare și, în acest context, costurile mai mari. Deprecierea leului în raport cu dolarul american a creat o presiune suplimentară. Războiul din Ucraina a sporit semnificativ impactul factorilor de mai sus. Presiunile din partea cererii, care au persistat anul trecut, s-au atenuat și au avut un impact marginal asupra inflației de bază și a prețurilor alimentelor.
BNM a subliniat faptul că economia mondială a încetinit brusc în fața unei incertitudini sporite. Războiul și criza economică în curs de desfășurare determină în același timp scăderea cererii și creșterea prețurilor. Cotațiile ridicate ale materiilor prime, în special ale energiei, pe o perioadă îndelungată, reduc economiile, investițiile și puterea de cumpărare a populației. Înăsprirea politicii monetare pentru a readuce inflația la nivelurile țintă provoacă o încetinire a cererii agregate. Decizia OPEC+ de a reduce oferta totală cu 2 milioane de bareli pentru a stopa scăderea prețului petrolului arată modul în care aprovizionarea cu energie reflectă în această perioadă prioritizarea intereselor geopolitice în detrimentul echilibrului economic. Prețul gazului în Europa este mult peste nivelul maxim din ultimii ani, din cauza întreruperii aprovizionării din Rusia.
Aprecierea dolarului american pe fondul deprecierii euro și a lirei sterline la niveluri record reprezintă piețe financiare internaționale structural diferite. Euro rămâne sub paritate față de dolarul american din cauza crizei energetice din Europa și a diferențelor semnificative între ratele de politică monetară. Banca Națională subliniază că activitatea economică din țara noastră a încetinit în prima jumătate a anului curent, PIB-ul real anual scăzând cu 0,9% în trimestrul II 2022. Moderarea activității economice a fost determinată de scăderea cererii interne, de creșterea incertitudinii în regiune și de o recoltă slabă pe fondul condițiilor agrometeorologice nefavorabile. În ceea ce privește cererea, exporturile, consumul public și importurile au crescut, în timp ce investițiile și consumul gospodăriilor au scăzut. În ceea ce privește oferta, sectoarele comerțului, finanțelor, sănătății și asistenței sociale au înregistrat o evoluție pozitivă, în timp ce sectoarele agriculturii, industriei și construcțiilor au înregistrat un declin.
O serie de indicatori pentru iulie-august 2022 indică condiții de activitate economică mai redusă și în trimestrul III 2022. BNM a raportat că excesul de lichiditate în sectorul bancar a constituit 4,3 miliarde de lei, diminuându-se cu 0,3 miliarde de lei în trimestrul III 2022, comparativ cu trimestrul precedent. Creșterea anuală a agregatelor monetare a scăzut în trimestrul III 2022, comparativ cu trimestrul anterior, în principal din cauza banilor în circulație. Ratele dobânzilor la soldurile creditelor în moneda națională au crescut cu 1.95 p.p. față de trimestrul precedent, iar la depozite cu 2.58 p.p. Ratele dobânzilor la creditele și depozitele în valută nu au suferit modificări semnificative. Se preconizează că încetinirea economiei mondiale și constrângerile în materie de aprovizionare cauzate de creșterea riscurilor geopolitice vor avea un impact asupra prețurilor materiilor prime.
Prețurile de consum vor continua să crească, cel puțin din cauza recoltei reduse din acest an, a prețurilor externe mai mari la energie, a războiului din Ucraina, a ajustărilor tarifare pentru gazele naturale și serviciile conexe (cu efectele lor secundare), a indexării pensiilor și a creșterilor salariale. Rata anuală a inflației va scădea până la sfârșitul orizontului de prognoză și va reveni în intervalul de fluctuație în al doilea trimestru al anului 2024. Cererea agregată va fi negativă pe toată perioada de prognoză din cauza deteriorării cererii externe și a finanțării consumului gospodăriilor, precum și din cauza condițiilor monetare stricte, dar va fi susținută de stimulente fiscale pozitive.
După cum a remarcat BNM, tendințele așteptate în rundele anterioare rămân în general valabile. Prognoza privind inflația a fost redusă pentru primele două trimestre ale previziunilor și majorată în principal pentru restul perioadei comparabile. În ceea ce privește componentele, prognoza pentru prețurile alimentelor și combustibililor a fost redusă, în timp ce inflația de bază și prețurile reglementate au fost majorate. B
anca Națională atrage atenția asupra faptului că riscurile și incertitudinile legate de prognoză sunt ridicate. Din mediul extern se profilează riscuri precum reducerea ofertei și cotațiile ridicate ale energiei și ale altor materii prime, războiul din Ucraina și scăderea cererii globale. Probabilitatea unei crize a datoriilor suverane cu deplasare către piețele financiare rămâne ridicată. Actuala inflație galopantă va crește atât ratele dobânzilor pentru finanțarea deficitelor guvernamentale, cât și ratele dobânzilor pentru serviciul datoriei, care au fost majorate în mod impresionant pentru a stopa recesiunea economică cauzată de pandemia COVID-19.
Printre principalele incertitudini interne se numără disponibilitatea și prețul resurselor energetice necesare, ajustările tarifare, fluxul de refugiați și condițiile meteorologice.
Trebuie remarcat faptul că, la ședința precedentă, desfășurată la 13 septembrie, Comitetul executiv al BNM a menținut, de asemenea, rata de bază aplicabilă principalelor operațiuni de politică monetară pe termen scurt la același nivel de 21,5% pe an, pe care o majorase anterior cu 3 p.p. la 4 august — de la 18,5% la 21,5% pe an. De asemenea, ratele dobânzilor la împrumuturile și depozitele overnight au fost majorate cu 3 puncte de bază, de la 20,5% la 23,5% și, respectiv, de la 16,5% la 19,5% pe an.
Anterior, la 3 iunie, BNM a majorat rata de refinanțare tot cu 3 puncte procentuale. — de la 15,5% la 18,5% pe an, iar la 5 mai — de la 12,5% la 15,5%. Începând cu data de 16 martie, rata de bază aplicată principalelor operațiuni de politică monetară pe termen scurt a fost majorată cu 2 puncte procentuale — de la 10,5% la 12,5% pe an, de pe 15 februarie — de la 8,5% la 10,5%, iar de pe 13 ianuarie — de la 6,5% la 8,5%.
InfoMarket