Acest lucru se menționează în materialele Fondului Monetar Internațional publicate după finalizarea celei de-a doua evaluări de către Consiliul Executiv al FMI a programului de finanțare a Republicii Moldova.

După cum s-a menționat, efectele secundare ale războiului din Ucraina și perspectivele globale sumbre vor avea implicații pe termen lung asupra economiei Moldovei. Creșterea reală a PIB-ului de 1,5% prevăzută pentru 2023 reprezintă o redresare pe termen scurt mai slabă decât cea preconizată la momentul primei revizuiri.

Prognoza de creștere mai mică a PIB-ului reflectă impactul continuu al multiplelor crize asupra cererii interne, precum și un profil de creștere mai slab pentru partenerii comerciali ai Moldovei. Pe termen mediu, se preconizează o traiectorie de creștere susținută, determinată de o redresare a consumului intern și a investițiilor pe măsură ce efectele războiului se diminuează, de continuarea punerii în aplicare a reformelor structurale în cadrul programului și de progresele înregistrate de Moldova în procesul de integrare în UE.

Potrivit experților FMI, se preconizează că un efect de bază ridicat în 2022, combinat cu un consum intern mai slab și cu presupusa normalizare treptată a prețurilor globale la energie și alimente, va atenua presiunile inflaționiste în 2023. Potrivit prognozelor, inflația se va situa în intervalul țintă al Băncii Naționale la începutul anului 2024. Se estimează că deficitul bugetar va fi de 6% din PIB în 2023.

Datoria publică va rămâne sustenabilă și va atinge un nivel maxim de 40,3% din PIB până în 2024, riscul global de îndatorare fiind evaluat ca fiind moderat. Datoria externă prezintă în continuare un risc scăzut de îndatorare.

InfoMarket