Totodată, BM prognozează creșterea produsului intern brut al Republicii Moldova în 2025 cu 4,1%. Datele sunt prezentate în noua Prezentare Economică pentru regiunea Europei și Asiei Centrale, publicată de Banca Mondială. Experții BM estimează că inflația în Republica Moldova în 2023 va fi de 14,1%, în 2024 — 6,2%, iar în 2025 — 4,9%.
Studiul BM notează că economia Republicii Moldova a fost grav afectată de războiul din Ucraina și de o creștere a inflației. PIB-ul țării s-a redus cu 5,9% în 2022, în timp ce inflația medie anuală a ajuns la 28,7%. Experții BM subliniază că Republica Moldova a suferit de pe urma războiului, inclusiv de criza energetică și de migrație. În pofida eforturilor de a amortiza impactul crizei printr-un impuls fiscal puternic și o politică monetară rapidă, consumul privat a fost frânat de scăderea venitului disponibil al gospodăriilor și a investițiilor private din cauza incertitudinii și a condițiilor financiare dificile, trimițând economia în recesiune în 2022.
Analiștii BM consideră că perspectivele pe termen mediu ale Republicii Moldova vor depinde de capacitatea Guvernului de a atenua scăderea puterii de cumpărare a gospodăriilor, menținând în același timp impulsul programului de reformă care vizează abordarea creșterii scăzute a productivității, a deficiențelor structurale și manageriale persistente, a unei ponderi mari a întreprinderilor de stat, concurență înăbușită, reguli de joc inegale și denaturări fiscale. Experții BM spun că riscurile de fenomene meteorologice extreme și șocuri energetice rămân ridicate. Inegalitatea persistentă de șanse limitează accesul la serviciile publice și reduce reziliența și mobilitatea intergenerațională. De asemenea, rămâne o incertitudine semnificativă cu privire la impactul războiului asupra economiei moldovenești, precum și a aprovizionării cu energie și a prețurilor în 2023.
O nouă creștere a costurilor energiei în a doua jumătate a anului 2023 ar putea necesita o realocare a cheltuielilor și/sau finanțare suplimentară pentru a atenua impactul asupra gospodăriilor. Costurile ridicate de producție și seceta ar putea reduce și mai mult randamentele agricole, ducând la presiuni inflaționiste suplimentare și la slăbirea activității economice. În acest context, scăderea sărăciei observată în 2022 a fost probabil de scurtă durată, deoarece Republica Moldova a simțit efectele războiului din Ucraina, cu un impact disproporționat asupra moldovenilor mai săraci, în primul rând din cauza impactului inflației ridicate asupra alimentelor și combustibililor. În ceea ce privește ultimii indicatori macroeconomici, analiștii BM atrag atenția asupra faptului că PIB-ul Republicii Moldova în trimestrul IV al anului 2022 a scăzut cu 10,6%, iar scăderea acestuia în tot anul 2022 a fost de 5,9%. Ratele ridicate ale dobânzilor și războiul din vecinătate au afectat foarte mult investițiile, în timp ce inflația ridicată a erodat venitul disponibil al gospodăriilor, ducând la scăderea consumului privat.
Creșterea puternică a exporturilor (25%), pe fondul recoltelor bune de anul trecut și a reexporturilor către Ucraina, nu a fost însă suficientă pentru a compensa creșterea importurilor (15,8%), determinată în principal de costurile ridicate ale energiei. Ca urmare, contribuția exporturilor nete la creștere s-a dovedit a fi negativă. Consumul de stat a crescut cu aproximativ 5%, susținând moderat creșterea. Poziția externă a Republicii Moldova sa înrăutățit din cauza impactului crizei energetice și a scăderii remitențelor. Ponderea datoriei externe în PIB a scăzut la 62,1%.
Poziția monetară a fost atenuată după ce inflația a atins punctul maxim în octombrie 2022. Inflația a crescut la 28,7% în 2022, determinată de o ajustare a prețurilor gestionate. În 2023, BNM a scăzut de două ori rata de bază — la 17% de la 21,5%. Poziția fiscală a părut a fi rezistentă în 2022, cu un deficit de 3,3% înregistrat pe baza unei performanțe puternice a veniturilor. Cheltuielile de stat au crescut cu 22,4%, în principal din cauza cheltuielilor sociale și a subvențiilor. Datoria publică și garantată public au scăzut la aproximativ 33% din PIB în 9 luni ale anului 2022. Pe o piață a forței de muncă restrânsă, pragul de sărăcie de 6,85 dolari pe zi a crescut de la 14,4% în 2021 la 17,5% în 2022.
Privind în perspectivă, experții BM se așteaptă ca creșterea PIB-ului Republicii Moldova să-și revină lent la 1,8% în 2023, atingându-și potențialul abia în 2024 din cauza dinamicii inflației, a preocupărilor legate de securitatea energetică și a războiului din Ucraina. Se presupune că măsurile luate de Guvern în perioada 2021-2022 (creșterea pensiilor minime și indexarea acestora, măsuri de protecție socială și creșterea salariului minim) vor atenua parțial impactul asupra gospodăriilor. Cu toate acestea, principalele surse de venit disponibil sunt în scădere.
Războiul din vecinătate creează bariere în calea investițiilor interne și străine, precum și a exporturilor nete. Analiștii BM consideră că inflația cu două cifre în Republica Moldova va continua în 2023, scăzând doar lent spre ținta de inflație a BNM de 5% (+/- 1,5%) în 2024, sub rezerva moderației prețurilor de import și a efectelor de izolare de ordinul doi. Se preconizează că poziția externă a Republicii Moldova se va înrăutăți, reflectând o creștere generală a prețurilor de import, cuplată cu intrări limitate de capital din cauza incertitudinii sporite.
Pe termen mediu, fluxurile de remitențe se vor stabiliza pe măsură ce moldovenii din străinătate își vor schimba destinația, ceea ce va contribui la reducerea deficitului structural de cont curent. Se preconizează că veniturile vor scădea în termeni reali, pe măsură ce activitatea economică încetinește, ducând la un deficit fiscal de 5,4% în 2023. Datoria publică rămâne solidă, în pofida înrăutățirii perspectivelor pe termen scurt. Rata sărăciei, măsurată prin pragul sărăciei de 6,85 dolari pe zi, este de așteptat să scadă de la 17,5% în 2022 la 16,3% în 2023.
Creșterea economică în Republica Moldova este de așteptat să se redreseze, iar sărăcia va scădea la 14,5% în 2025. Cu toate acestea, perspectivele de creștere și, prin urmare, sărăcia prognozată, sunt supuse unor riscuri semnificative de scădere.
InfoMarket