Situația în economie în toată lumea este dificilă și nici în țară nu e mai simplă. În așa situație, prezintă pericol starea de incertitudine, neînțelegerea acțiunilor autorităților și activizarea populiștilor.

Vom încerca împreună să înțelegem ce instrumente de acțiune asupra pieței folosește Banca Națională a Moldovei și cu ce scop. Acest lucru ne va ajuta mai bine să înțelegem la ce să ne așteptăm și ce se află dincolo de posibilitățile și competențele sale.

Cine vă e doctor

Organele speciale – ”regulatorii monetari centrali” (în țara noastră e BNM) – îndeplinesc funcții foarte importante. Toți au auzit, probabil, de o definiție populară: ”banii sunt sângele economiei, iar circulația lor e sistemul vaselor sangvine”. Băncile centrale sunt responsabile de menținerea ”sistemului vaselor sangvine” în stare optimă.

În perioada crizelor (acum aceasta e legată de consecințele pandemiei COVID-19), regulatorului monetar central îi revine o responsabilitate suplimentară. Cum să nu admită ca presiunea arterială din sistemul economiei să scadă într-atât, încât viața economică să ajungă abia palpabilă? Dar și cum să nu exagereze cu măsuri de stimulare, supradoza cărora poate duce la consecințe nu mai puțin periculoase.

Regulatorul monetar central, în calitate de ”medic ce administrează tratamentul”, trebuie nu doar să reacționeze operativ, dar și prompt la schimbările situației macroeconomice. Acesta trebuie să știe să folosească instrumentele și metodele care din timp ar atenua și reduce din asperitățile de pe piața monetară. De asemenea, regulatorul trebuie să dispună de canale prin care să poată influența ”tendințele de așteptare”, formate la subiecții economici.

În ceea ce ține de ultima afirmație, aceasta a fost subestimată în țara noastră până recent, până când a fost înțeles că modul în care se comportă pe piața monetară nu doar populația, dar și agenții economici influențează considerabil gravitatea situației. ”Comportament informat” și ”stare de panică” sunt factori diametral opuși. Cu cetățeni instruiți, care înțeleg cel puțin legile fundamentale ale pieței banilor, este mai ușor de menținut stabilitatea, de corectat devierile apărute.

Desigur, pentru aceasta, regulatorul monetar central trebuie să dispună de autoritate ce corespunde statutului său. Experiența statelor dezvoltate din punct de vedere economic arată că ”intervențiile verbale” ale reprezentanților băncilor centrale sunt nu mai puțin eficiente decât injectările reale de bani sau măsurile de restricționare, mai ales în momente dificile, care necesită reacție imediată.

Regulatorul monetar central (în înțelesul modern al rolului său), trebuie să dispună de instrumente directe și indirecte de influență și să rămână, în același timp, independent de alte ramuri ale puterii în stat. Acest lucru este important de subliniat. Și asta pentru că la o anumită etapă pot apărea coliziuni dintre diferite abordări față de soluționarea problemei din partea băncii centrale, pe de o parte și a guvernului (și chiar parlamentului), de cealaltă parte. Banca centrală trebuie să rămână întotdeauna conductorul politicii monetar-creditare consecvente, având în vedere nu doar perspective pe termen scurt, dar și pe termen lung. În caz contrar, putem nici să nu visăm la dezvoltarea durabilă a economiei. Stabilitatea dinamică a pieței monetar-creditare nu este singura componentă din rețeta economiei de succes, dar este un ingredient obligatoriu.

Sunt periculoase nu doar șocurile externe, dar și slăbiciunile interne.

Arsenalul pentru promovarea politicii monetare a BNM

Instrumentele principale ale politicii monetar-creditare de care dispune Banca Națională a Moldovei, conform actelor normative și legislației în vigoare, sunt enumerate pe site-ul oficial în următoarea ordine: ”operațiuni pe piața deschisă, ”operațiuni pe piața valutară”, ”mecanisme cu acțiune permanentă” și ”rezervele obligatorii”.

Denumirea ”operațiuni pe piața deschisă” nu trebuie să fie înțeleasă direct, în sensul că la ele pot participa tot doritorii, care să-și facă apariția după bunul lor plac. Nu e așa. ”Operațiunile pe piața deschisă” se efectuează la inițiativa BNM și se desfășoară numai cu cei care sunt considerați ”participanți autorizați pentru gestionarea lichidității pe piață”. Altfel spus, este vorba despre bănci rezidente din Republica Moldova, ce dețin autorizațiile necesare. Băncile străine, care activează peste hotarele țării noastre, nu sunt admise la astfel de operațiuni. În acest sens, este vorba despre ”piață deschisă numai pentru ai noștri”.

La tipul ”operațiuni de piață deschisă” se referă cea mai mare parte a instrumentelor Bănci Naționale a Moldovei.

Primul după volumul operațiunilor și, respectiv, după impactul asupra pieței, trebuie numit ”emiterea de certificate ale BNM”. Sunt angajamente de datorie în lei ale Băncii Naționale față de cei care le cumpără la licitații speciale (repet, cumpărători și deținători ai acestor instrumente pot fi numai băncile rezidente din RM).

Potrivit actelor normative în vigoare, BNM poate emite certificatele sale cu termenul de scadență de până la un an. Practica arată, însă, că acestea au un termen de circulație de 14 zile. Licitație de re-plasare au loc permanent, așa că băncile comerciale au posibilitatea să manevreze cu mijloacele bănești libere. Emiterea certificatelor este operațiunea destinată absorbției de lichiditate excesivă în sistemul bancar.

Rata rentabilității certificatelor este determinată nu de cerere și ofertă la ”licitații”, ci administrativ, se stabilește prin decizia Comitetului Executiv al BNM. Mai exact, Comitetul Executiv examinează cu regularitate (reaprobă sau modifică) așa-numita ”rată de bază”, după care mărimea acesteia devine reper pentru stabilirea rentabilității pentru certificatele BNM, propuse pentru plasare.

Pentru băncile comerciale, plasarea mijloacelor temporar libere în certificatele BNM aduce un venit stabil. Acesta se formează din marja (diferența) dintre prețul mijloacelor atrase și plasate. Drept rezervă principală pentru acestea servesc mijloacele clienților pe conturile ”la vedere”, pentru care băncile plătesc dobânzi mai mici sau nu plătesc deloc.

Datele privind volumul mijloacelor alocate de bănci în certificatele BNM oferă o viziune despre volumul banilor scurți în exces din sistemul bancar. (Datele despre dinamica lor, la fel ca și despre alte instrumente, se publică regulat pe site-ul BNM, la compartimentul ”Piețe”. Conform situației de la începutul anului, soldurile medii din certificate depășeau 6,8 mlrd lei. În aprilie, volumul acestora s-a redus brusc – cu 1,7 mlrd lei. Acest lucru se explică prin retragerea banilor de către clienți – am scris despre aceasta în ediția precedentă). În mai și iunie, volumul plasărilor în certificate a revenit la valorile de mai înainte – au ajuns la 6485 mln, iar apoi și la 6285 mln lei.

Vom atrage atenția asupra faptului că rentabilitatea nominală a certificatelor s-a redus considerabil față de anul trecut. Dacă încă în noiembrie 2019 aceasta era de 7,5%, atunci pe parcursul întregului trimestru II din acest an, rata era la nivel de 3,25% anual.

Un alt instrument al BNM pentru ”absorbția lichidității excesive” din sistem este atragerea mijloacelor băncilor comerciale la ”depozitele la termen”. Dar acest instrument în prezent nu se bucură de popularitate. Folosirea certificatelor este mult mai comodă.

Pe lângă ajutor băncilor rezidente în plasarea mijloacelor care nu se bucură de cerere la clienți, BNM oferă și instrumente pentru situații de insuficiență provizorie de lichidități la o bancă sau alta.

Cu acest scop – ”menținerea lichidității” – Banca Națională propune cumpărarea cu vânzarea inversă obligatorie a Valorilor Mobiliare de Stat din portofoliile băncilor care au nevoie de suport. Pentru eliminarea ”decalajelor de casă”, BNM desfășoară operațiuni de acordare a lichidităților sub forma REPO cu rată fixă pe un termen de 14 zile. În cazuri aparte, legislația admite și creditarea din partea BNM a unor bănci comerciale ”în schimbul gajării activelor acceptabile”. Formal, este vorba și aici de operațiuni ”pe piața monetară deschisă”.

Statistica arată că nici în anul trecut, nici în acest an, operațiuni de ajutor urgent pentru bănci sub formă de creditare sau cumpărare a Valorilor Mobiliare de Stat nu au fost înregistrate.

În schimb operațiuni REPO au avut loc. Anul trecut au avut loc de două ori – în septembrie și decembrie, în sumă de 250 și 100 mln lei. În acest an, o astfel de operațiune a fost desfășurată, deocamdată, o singură dată – în aprilie, în sumă de 180 mln lei. Dacă e să ne orientăm la datele prezentate mai sus, putem spune cu certitudine că în primul semestru, sistemul bancar nu s-a confruntat cu probleme serioase legate de lichiditate. Acest lucru, fiți de acord, este îmbucurător.

Alexandr TAKII