Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei a aprobat unanim la ședința din 6 august pachetul de decizii care a fost numit ”set de măsuri stimulative de politică monetară”. Să încercăm să ne lămurim pe cine și cu cât a decis să stimuleze BNM de această dată.

Într-un sondaj rapid, desfășurat de noi săptămâna trecută, majoritatea experților au prognozat păstrarea de către regulator a ratelor la nivelul precedent. În pofida acestor așteptări, Comitetul executiv a considerat oportun să modifice rata aplicată principalelor operațiuni pe termen scurt de politică monetară. Rata de bază a fost redusă cu 0,25 puncte procentuale – până la 3,0 procente anual.

Aceasta s-a menținut la nivelul precedent numai patru luni. Asta chiar dacă încă la începutul anului curent, aceasta era la nivel de 5,5%, iar în august anul trecut — 7,5%. Astfel, pe parcursul a 12 luni, rata de bază a fost diminuată de 2,5 ori!

Amintim că rata de bază definește rentabilitatea principalului (în orice caz — cel mai ”de masă”) instrument al BNM pe piața monetară deschisă – a certificatelor. Potrivit calculelor noastre, în primul semestru, soldurile de mijloace alocate de băncile comerciale în certificatele BNM erau, calculate în medie pe zi, de 6,1 mlrd lei. Asta ținând cont de faptul că în aprilie, sub influența circumstanțelor asociate de retragerile ale mijloacelor clienților, băncile au alocat în certificate mai puțin de 4,4 mlrd (vedeți mai multe despre aceasta în nr.29 din 31 iulie). Apropo, potrivit rezultatelor lunii iulie, soldurile medii zilnice din certificate au scăzut la 5 285 milioane de lei — cu exact 1 miliard de lei mai puțin decât în ​​luna precedentă.

Este ușor să calculăm că la rata stabilită pentru tot anul 2019, de aproximativ 7,0%, la suma de peste 6 mlrd lei, băncile comerciale au primit, în total, de la BNM plăți de peste 400 mln lei. Rata medie ponderată conform situației pentru șase luni din acest an a fost de mai puțin de 4,2%, ceea ce a asigurat băncilor comerciale un venit semestrial de mai puțin de 128 mln lei. La rata nou-stabilită de 3,0%, plățile se vor reduce proporțional.

”O reducere suplimentară a subvenționării din partea BNM nu poate avea un impact direct asupra pieței monetare în ansamblu”, spune un cercetător economist. În schimb, poate influența politica băncilor față de depozite. ”Totuși, majoritatea băncilor și așa nu mai plătește nimic clienților pentru soldurile din conturi. Acum vor avea un instrument suplimentar pentru ”strângerea șuruburilor” în cazul depozitelor la termen în monedă națională”, spune sursa citată.

Majoritatea experților pe care i-am intervievat consideră că băncile, după șocul suferit în aprilie, legat de retragerile de bani de pe conturile clienților, au obținut o anumită imunitate față de frica de a rămâne fără suficientă lichiditate. „În aprilie, am trecut cu toții testul de stres pentru rezistența la retragerile de lichiditate. Experiența a arătat că majoritatea băncilor nu au de ce să se teamă. Prin urmare, tendința dominantă, cel puțin până la sfârșitul anului, va fi o scădere treptată a ratelor de rentabilitate a depozitelor în lei ”, spune directorul financiar al uneia dintre bănci.

„Această tendință se va intensifica dacă rata de schimb a leului va rămâne puternică și în toamnă. Adică nu va depăși 17 lei față de dolar și 20 de lei față de euro. Ținând cont de consolidarea cursului de schimb al leului și a ratelor reduse ale inflației, profitabilitatea depozitelor la termen în moneda națională pare destul de atractivă», spune vicepreședintele uneia dintre băncile mari. „Nu vedem motive serioase pentru retragerea de fonduri din conturile de economii ale persoanelor fizice, chiar dacă ratele la acestea vor fi reduse, după sugestiile BNM”, precizează sursa.

Un factor suplimentar, care extinde accesul la resursele creditare atrase în monedă națională a devenit decizia Comitetului executiv al BNM de reducere a normelor rezervelor obligatorii pentru mijloacele atrase. În lei moldovenești, aceasta a fost diminuată cu 1,0 p.p. – de la 33,0% la 32,0% pentru perioada de aplicare 16 august 2020 — 15 septembrie 2020 și 16 septembrie 2020 — 15 octombrie 2020.

Este semnificativ faptul că, pentru aceleași perioade, a fost majorată norma rezervelor obligatorii pentru mijloacele atrase în valută liber convertibilă și tocmai cu 3,0 puncte procentuale – până la 27,0%.

Mai mult, în decizia Comitetului executiv se poate găsi un indiciu că ratele pentru normele de rezervă, atrase în monedă națională și valută străină, vor continua să se echilibreze pe viitor. În decizie se vorbește „despre echilibrarea suplimentară a normelor rezervelor obligatorii, discutată și în negocierile din luna trecută cu FMI, orientată spre îmbunătățirea intermedierii financiare în moneda națională”. Acest lucru poate însemna că deja în octombrie sau spre începutul anului viitor, normele rezervelor obligatorii pentru ambele clase se vor echivala. Specialiștii noștri bancar presupun că acest lucru va fi la nivel de 30% din mijloacele atrase.

Așa că una dintre direcțiile care vor fi influențate de noile „stimulente” ale celei mai recente decizii ale Comitetului executiv al BNM va fi consolidarea tendinței de reducerea de către bănci a ratelor de rentabilitate pentru conturile de depozit în monedă națională.

Teoretic, în timp, acest lucru poate influența și nivelul ratelor dobânzilor la împrumuturile acordate clienților. Dar costul lor se formează nu numai din costul mijloacelor atrase de creditor. În mare parte, aceasta depinde de nivelul de risc pentru investițiile de credit. Acest ultim factor este deosebit de important în perioadele de criză și de ”nivel sporit de incertitudine”, iar anume așa este caracterizată de mulți dintre experții intervievați situația din economie, precum și situația socio-politică.

Menționăm că, în comparație cu începutul anului, până la sfârșitul lunii iunie, depozitele la termen în moneda națională se cifrau la 18,8 miliarde. Comparativ cu începutul anului, acestea au scăzut cu aproximativ 600 de milioane. Dar diminuarea admisă a ”resurselor creditare” se pare că nu tare îi deranjează pe bancheri pe fondul încetinirii economiei.

Am scris anterior că dacă nu existau programele ipotecare, sfera de creditare, chiar și până la problemele din acest an, s-ar fi pomenit în zona de recesiune. Măsurile restrictive în contextul COVID-19, după care și seceta nu au adăugat optimism nici creditorilor, nici debitorilor care gândesc rațional.

La sfârșitul primului semestru al anului, portofoliul total de credite abia a atins volumul de 41,5 miliarde de lei. Dintre aceștia, 28,6 miliarde în monedă națională, restul în — valută liber convertibilă. Iar partea care a fost acordată în monedă națională, aproape în jumătate (aproximativ 14 miliarde) a fost formată din împrumuturi oferite persoanelor fizice „pentru nevoi de consum” și „achiziția sau construcția de imobile”.

Pe lângă incertitudinea ”firească” în privința perspectivelor de dezvoltare a economiei, comunitatea bancară este interesată de răspunsul la încă o întrebare importantă. Se prevede oare prelungirea ”perioadei liberale de evaluare a calității portofoliilor de credite”, anunțată anterior de BNM ca măsură de suport?

În semestrul IV, băncile vor trebui să aleagă – să recrediteze clienții (unii deja și pentru a treia oară) sau să înceapă executarea silită în cazul unui număr considerabil de credite expirate. Și nu e vorba doar despre companii din domeniul HORECA, dar și din sectorul agroindustrial. Pentru cei pe care recreditarea încă îi poate ajuta, diminuarea ratelor în urma ieftinirii resurselor atrase de bănci poate fi benefică. La fel și pentru companiile care au găsit căi pentru propria dezvoltare-extindere în condițiile actuale. Pentru ei, o nouă diminuare de către Banca Națională a ratei de bază este un argument suplimentar pentru obținerea unui credit în condiții mai avantajoase decât anterior.

La finalul analizei, am dori să vă atragem atenția asupra deciziei Comitetului executiv al BNM, care se referă la „calibrarea instrumentelor de politică monetară”: coridorul ratei dobânzii a fost redus cu 1 punct procentual – de la 3.5 p.p. până la 2,5 p.p. În consecință, la o rată de bază de 3,0%, ratele asociate sunt stabilite la nivelul de 5,5% pentru creditele overnight și 0,5% pentru depozitele overnight. Acum, băncile care au nevoie de credite pe termen scurt, le vor obține mai ieftin și, invers, băncile care își plasează banii în conturile „nocturne” la BNM vor pierde o parte din venit.

Următoarea ședință a Comitetului executiv privind politica monetară va avea loc pe 9 septembrie.

Potrivit prognozei ”Raport asupra inflației nr.3” al BNM, către trimestrul III din 2021, cererea agregată va provoca presiuni dezinflaționiste, în special din contul măsurilor întreprinse de autorități pentru atenuarea crizei pandemice și reducerea cheltuielilor bugetare în prima jumătate a acestui an.

În acest context, cererea internă agregată și impulsul fiscal negativ, precum și reducerea unor tarife reglementate vor fi principalii factori ai impactului dezinflaționist. În același timp, impact pro-inflaționist vor avea reducerea producției agricole în anul curent, restricțiile la exportul unor produse agroalimentare în regiune, impactul produselor cu caracter puternic sezonier și ajustările la accize.

Autor: Alexandr TAKII

Economicescoe Obozrenie Logos-Press