Acest lucru este menționat în noul său raport economic Spring 2025 Economic Forecast. Potrivit sursei citate, redresarea economiei Moldovei s-a oprit în 2024 (creșterea PIB-ului a fost de 0,1%) din cauza unei noi recolte slabe și a scăderii cererii de servicii de transport asociate acesteia. Deși acești factori vor continua să exercite presiuni asupra creșterii reale a PIB-ului în prima jumătate a anului 2025, odată cu reluarea crizei prețurilor la energie, se prevede că creșterea se va redresa treptat. Experții CE consideră că creșterea consumului privat va rămâne stabilă, determinată de creșterea salariilor reale.
Deși se preconizează că înăsprirea politicii monetare și creșterea prețurilor la energie vor încetini creșterea investițiilor, investițiile publice ar trebui să se accelereze în 2026, cu sprijinul asistenței financiare din partea UE din noul Fond pentru reforme și creștere. Se preconizează că deficitul bugetului de stat al Moldovei va crește în 2025-2026, ca urmare a cheltuielilor preconizate pentru stimularea creșterii, susținute din resursele fondului, în timp ce raportul dintre datorie și PIB ar trebui să crească în perioada de prognoză. Experții CE explică că redresarea economică a Moldovei, începută în 2023, s-a oprit în a doua jumătate a anului 2024, în primul rând din cauza scăderii drastice a producției agricole după seceta din vară. Recesiunea a rămas moderată datorită redresării consumului privat, susținută de creșterea salariilor reale, precum și de creșterea puternică a investițiilor, determinată de o politică monetară mai relaxată și de programul de sprijin pentru investițiile în sectorul imobiliar. Experții Comisiei Europene consideră că creșterea reală a PIB-ului Moldovei ar trebui să se redreseze lent în perioada de prognoză, pe măsură ce încetinirea creșterii provocată de recolta slabă din 2024 se va atenua, iar cererea internă ar trebui să rămână puternică.
Redresarea ocupării forței de muncă și creșterea veniturilor reale, datorate și măsurilor compensatorii ale statului care protejează consumatorii de o parte din impactul creșterii prețurilor la energie, vor continua să stimuleze consumul privat în 2025 și 2026, conform previziunilor. Se preconizează că creșterea investițiilor va încetini în 2025, deoarece prețurile mai ridicate ale energiei exercită presiuni asupra încrederii mediului de afaceri, înainte de a se consolida în 2026, pe fondul investițiilor publice puternice, susținute de Fondul pentru reforme și creștere. Se preconizează că exporturile nete vor continua să exercite presiuni asupra creșterii în perioada 2025-2026, deși impactul negativ al acestora ar trebui să se atenueze. Exporturile au scăzut ca urmare a creșterii mai slabe înregistrate de principalii parteneri comerciali, a secetei din vara anului 2024, care a afectat producția agricolă, și a scăderii reexporturilor către Ucraina, care ar trebui să revină la nivelul din 2022 până în 2026.
Creșterea exporturilor de servicii, în principal din sectorul TIC și turismul în expansiune, precum și redresarea preconizată a exporturilor agricole ar trebui să susțină exporturile nete în perioada 2025-2026. Se preconizează că importurile vor continua să crească din cauza cererii interne ridicate și a creșterii bruște a importurilor de energie electrică ca urmare a întreruperii livrărilor de gaze rusești în regiunea Transnistria. Riscurile pe termen scurt de scădere rămân ridicate, în special riscurile legate de climă și de incertitudinea geopolitică. Salariile reale au continuat să crească în a doua jumătate a anului 2024, în principal datorită inflației mai scăzute, deși într-un ritm mai lent. Până în 2026, se preconizează că acestea vor fi stimulate de creșterea salariilor în sectorul public și a salariului minim, precum și de deficitul persistent de forță de muncă. Indexarea pensiilor ar trebui, de asemenea, să susțină veniturile gospodăriilor, în timp ce plățile compensatorii pentru energia electrică contribuie la compensarea costurilor mai ridicate ale energiei electrice. Atât ocuparea forței de muncă, cât și participarea la forța de muncă au scăzut în a doua jumătate a anului 2024, în primul rând din cauza impactului negativ al secetei din vară asupra agriculturii.
Cu toate acestea, politicile de sprijinire a participării femeilor în toate sectoarele au atenuat impactul asupra ocupării forței de muncă feminine. Se preconizează că creșterea globală a ocupării forței de muncă se va redresa în 2025 și va rămâne stabilă în 2026, pe măsură ce agricultura se va redresa și creșterea economică se va consolida. Experții Comisiei Europene notează că, după o perioadă de dezinflație, inflația a fost în medie de 3,9% în prima jumătate a anului 2024, dar a crescut din nou în a doua jumătate a anului din cauza prețurilor mai ridicate la produsele alimentare, ceea ce se explică în parte prin seceta din vara anului 2024 și creșterea prețurilor la energie. Creșterea constantă a prețurilor la energie a dus la o creștere a inflației anuale până la 8,75% în martie 2025. Ca răspuns la creșterea inflației, BNM a trecut la o politică monetară mai restrictivă la începutul anului 2025, majorând rata de bază la 6,5% în februarie 2025. Se preconizează că inflația va rămâne peste intervalul țintă al băncii centrale de 5% ± 1,5% în 2025, dar va scădea din nou până la sfârșitul anului 2025.
Cu toate acestea, riscurile legate de efectele prețurilor importurilor de energie și de volatilitatea prețurilor alimentelor rămân ridicate. Deficitul contului curent va rămâne ridicat, iar deficitul fiscal va crește. Se preconizează că deficitul contului curent va rămâne ridicat. Deficitul balanței comerciale va rămâne negativ din cauza bazei de export slabe a țării, a dependenței sale de importurile de energie și a creșterii bruște a importurilor de energie electrică după încetarea livrărilor de energie electrică din regiunea Transnistria. Se preconizează că transferurile de bani vor rămâne ridicate, deși vor avea o tendință constantă de scădere, în ciuda emigrației continue, în primul rând din cauza reunirii crescânde a familiilor în străinătate.
Creșterea fluxurilor de finanțare externă datorită sprijinului energetic recent acordat de UE și Fondului pentru reforme și creștere ar trebui să susțină nevoile de finanțare externă. Raportul dintre deficitul bugetar și PIB a scăzut sub 4 % în 2024, sub nivelul prevăzut inițial, în primul rând datorită veniturilor mai mari decât se preconiza și neexecutării investițiilor publice. În 2025, deficitul ar trebui să crească la 5 % din PIB, ca urmare a majorării salariilor din sectorul public și a creșterii cheltuielilor curente și de capital, susținute de finanțare suplimentară din Fondul pentru reformă și creștere. Se preconizează că creșterea veniturilor, susținută de redresarea treptată a economiei, va continua, dar într-un ritm mai lent decât creșterea cheltuielilor ca procent din PIB.
Se preconizează că datoria publică va crește până la 40,9% din PIB în 2026, în principal din cauza deficitului fiscal mai mare asociat cu finanțarea suplimentară din cadrul Fondului pentru reforme și creștere. Anterior, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare a redus prognoza de creștere a PIB-ului Moldovei în 2025 de la 2% la 1,8%, dar a menținut prognoza pentru 2026 la 3,8%.
Banca Mondială a redus prognoza de creștere a PIB-ului Moldovei în 2025 de la 3,9% la 0,9%, iar în 2026 — de la 4,5% la 2,4%. FMI a redus prognoza de creștere a PIB-ului Moldovei în 2025 de la 3,7% la 0,6%. În același timp, pentru 2026, experții fondului prognozează o creștere economică a Moldovei de 2,5%, iar pentru sfârșitul următorului cincinal (2030) — de 5%. Ministerul Economiei și Dezvoltării Economice și Digitalizării prognozează o creștere economică de 2% pentru Moldova în 2025, iar în 2026 se așteaptă o creștere economică de 2,4%.