Prima parte. Un impediment de nedepășit în semnarea programului cu FMI – aprobarea viceguvernatorilor Băncii Naționale a Moldovei
Fondul Monetar Internațional (FMI) este un partener despre care se poate de afirmat, legat de Moldova, că ”fericire nu e în bani”, deși banii au o importanță mare pentru menținerea balanței de plăți a țării. Pentru Moldova, cooperarea cu FMI întotdeauna a avut o importanță strategică, deoarece este un indicator important pentru partenerii externi. Aceștia se orientează la FMI, considerând că dacă o țară are un Program cu Fondul, atunci, cel puțin la nivel macroeconomic, politica țării va fi predictibilă. Iar acest lucru înseamnă că poate fi efectuată finanțarea, pot fi alocate credite, implementate proiecte investiționale.
Existența Memorandumului cu Fondul pentru Moldova în toți acești ani a servit drept un fel de semafor, care aprindea ”lumină verde” pentru investiții străine în economia țării. De exemplu, având Program cu FMI, Moldova în premieră a reușit să aplice un astfel de instrument financiar, cum este emisia Valorilor Mobiliare de Stat (VMS). Cu ajutorul lor, Ministerul Finanțelor în toți acești ani acoperea decalajul din balanța de plăți. Spre deosebire de situația actuală de pe piața VMS, în anii 1990, aceste valori erau cumpărate în special de către investitori străini, pentru care ”lumina verde” de la FMI servea drept garanții că Moldova nu va prăbuși cursul monedei naționale, iar investitorii nu vor ieși în pierdere la stingerea VMS.
Istoria relațiilor autorităților Moldovei cu FMI cunoaște numeroase cazuri, când parteneriatul cu Fondul era problematic. Au fost momente, când autoritățile declarau categoric, de exemplu, că nu vor alerga ”ca țapii după morcovul propus de FMI”. Conducerea de vârf a Moldovei considera în acea perioadă că reformele structurale propuse de FMI nu sunt potrivite pentru țara noastră și din acest motiv, Moldova nu accepta cooperarea cu Fondul în condițiilor acestuia, când era dispus să ofere în schimbul reformării finanțare preferențială și concesionară. Dar peste un timp, autoritățile înțelegeau că fără ”lumină verde” de la FMI este dificil de stabilit relații de parteneriat cu alte instituții financiare internaționale. Pentru acestea, lipsa unui program cu Fondul pentru Moldova crea un disconfort legat, în primul rând de risc sporit – financiar și politic.
În cooperarea dintre guvern și Banca Națională cu FMI au existat și momente dramatice, când soarta noului program de cooperare sau îndeplinirea programului existent atârnau de un fir de păr. De exemplu, cât au costat afirmațiile demnitarilor de rang înalt din guvern că țara nu are nevoie de program cu FMI în anul alegerilor parlamentare. Reprezentanții guvernării vorbeau deschis despre acest lucru, dar reieșeau din faptul că în cazul existenței unui program cu FMI, guvernul nu va putea cheltui bani după propriul plac, oferind cu generozitate facilități sociale alegătorilor în an electoral.
Așa a fost, de exemplu, în 2013-2014, când sistemul bancar a fost adus la un pas de prăpastie, iar din Banca de Economii, Banca Sociala și Unibank au fost furate $1 mlrd. Nu am avut Program nici în actuala campanie prezidențială, când în pofida pandemiei și deficitului bugetar, guvernul la fel a recurs la plăți sociale nejustificate pensionarilor.
Dar țara a avut, desigur și exemple de succes de aplicare a parteneriatului cu FMI. Cât a însemnat de exemplu pentru guvernul Chicu să finalizeze în patru luni programul precedent extins cu Fondul, finalizat pe 31 martie 2020.
Experții recunosc meritele premierului Chicu, abilitățile și capacitățile guvernului său de a ajunge rapid la o înțelegere cu FMI privind noul program, prevăzut pentru 2020-2023. Guvernul avea speranța că Consiliul directorilor executivi ai FMI va aproba programul cu un credit de $558 mln pe 16 septembrie 2020. Dar acest lucru nu se putea întâmpla și ce vină sunt guvernul și parlamentul. În august nu a fost convocată ședința specială a parlamentului, cum au promis autoritățile Moldovei Fondului. Și condițiile nu au fost îndeplinite la timp, ceea ce făcea imposibilă aprobarea în septembrie a Programului cu FMI. Aprobarea unor legi convenite cu FMI pe 10-11 septembrie nu mai putea salva situația, deoarece acestea nu au intrat în vigoare.
Mai mult, guvernul nu deschidea parantezele în privința altor condiții preliminare ale Fondului, ce țin de decizii importante. Una dintre ele este legată nemijlocit de Banca Națională a Moldovei (BNM) și este conectată la aprobarea legii care consolidează independențe băncii, dar și aprobarea a trei viceguvernatori, funcții vacante din vara acestui an.
Condițiile preliminare erau trecute în tăcere deoarece în coridoarele puterii existau divergențe în această privință. Acestea țineau atât de consolidarea independenței BNM, cât și de numirea viceguvernatorilor. Parlamentul, administrația președintelui și guvernului aveau propriile viziuni, care nu coincideau cu cerințele Fondului, lăsând să se înțeleagă faptul că fără îndeplinirea condițiilor FMI nu va fi aprobat programul.
La sfârșitul lunii noiembrie, optimismul premierului Chicu, care până atunci practic era convins că va reuși să aprobe până la sfârșitul anului 2020 programul cu fondul, a scăzut simțitor.
”Îmi vine greu să spun dacă va fi aprobat programul cu FMI. Acest lucru este legat de faptul că nu toate condițiile Fondului au fost îndeplinite. Guvernul și-a făcut munca, dar în parlament încă nu totul a fost făcut. Până acum nu au fost aprobați trei viceguvernatori al BNM. Înțeleg că parlamentul are întrebări față de candidaturile propuse de guvernatorul Octavian Armașu. Nu toți dintre ei corespund criteriile necesare. FMI urmărește atent acest lucru. Deși Fondul este o structură flexibilă, ei nu vor face excepție pentru Moldova și nici nu vor aștepta. Dacă nu vor îndeplini condițiile în cel mai scurt timp, atunci programul de trei ani nu va fi aprobat de FMI. În scurt timp va începe vacanța de Crăciun și atunci se va putea reveni la program numai în 2021”, a spus Chicu.
Spre deosebire de premier, președintele în exercițiu, Igor Dodon, a declarat într-o formă destul de categoric, în prima decadă din luna decembrie, că Moldova nu va reuși până la sfârșitul anului 2020 să semneze Memorandumul cu FMI. ”Suntem deja la sfârșitul anului 2020. Moldova nu a îndeplinit toate condițiile preliminare ale Fondului pentru semnarea noului program”, a declarat Dodon, lăsând să se înțeleagă că problema aprobării programului acum se examinează la oficiul central din Washington și nu la Chișinău.
PROGRAMUL GUVERNULUI MOLDOVEI CU FMI ESTE GATA, DAR SEMNAREA ACESTEIA DE CĂTRE GUVERNUL ACTUAL ESTE SUB SEMNUL ÎNTREBĂRII
Partea a doua. Momentul politic cere curaj de la guvernatorul BNM
În momentul în care președintele în exercițiu Dodon făcea această declarație, parlamentul încă nu a aprobat viceguvernatorii BNM. Respectiv, nu toate condițiile Fondului au fost îndeplinite de Moldova. Motivul întârzierii nedorite consta în momentul că parlamentul a respins două candidaturi pentru funcția de viceguvernator al BNM, propuse de guvernator în conformitate cu legislația.
Comisia parlamentară juridică, pentru numiri și imunități a aprobat pe 2 decembrie candidatura lui Alexandru Sava pentru postul de viceguvernator. Este de menționat că guvernatorul BNM, Octavian Armașu, a trimis candidatura acestuia parlamentului în pragul deschiderii sesiunii de toamnă-iarnă, dar deputații nu au examinat-o mai devreme. În privința altor doi candidați – Maia Pârcălab și Constantin Șchendra, comisia a ajuns la concluzia că ei nu corespund cerințelor legislației. În acest context, guvernatorul BNM trebuie să prezinte alți candidați.
Corespondentul agenției ”INFOTAG” din parlament, care cunoaște bine problema numirii viceguvernatorilor BNM, spune că nu există nici un fel de probleme legate de numire. Totul se oprește la guvernatorul BNM, care trebuie să prezinte alte două candidaturi, dar care să corespundă cerințelor față de aceste funcții. Respingerea candidaturilor lui Pârcălab și Șchendra este explicată de către sursa citată de momentul că ambii nu au vechimea necesară de activitate în domeniul financiar-bancar.
Sursele agenției din mediul bancar spun că în vara anului 2019, când premier era Maia Sandu, pentru funcția de viceguvernator al BNM era examinată candidatura lui Vladimir Golovatiuc, președintele comisiei parlamentare pentru economie, buget și finanțe din partea Partidului Socialiștilor. El are experiența și vechimea necesară, deoarece mulți ani a activat la BNM și la bănci comerciale. Dar atunci, numirea sa nu a avut loc din cauza destrămării majorității parlamentare, create de trei partide – Partidul Socialiștilor )Zinaida Greceanîi), PAS (Maia Sandu) și DA (Andrei Năstase) și demisia guvernului care a urmat.
Ținând cont de perspectivele neclare ale parlamentului actual și posibila lui dizolvare, Armașu poate să nu se grăbească cu propunerea noilor candidaturi. Mai mulți experți consideră că situația creată îi permite guvernatorului BNM să rămână ferm pe pozițiile sale în problema numirii candidaților pe care el îi consideră potriviți. Cel puțin aici îl ajută legea, în care scrie că dreptul de a desemna candidații pentru funcțiile de prim-viceguvernator și doi viceguvernatori îi aparține guvernatorului BNM.
O serie de experți atrag atenția asupra faptului că procedura clasică de numire a viceguvernatorilor BNM presupune existența consensului în această privință între guvernatorul băncii și conducerea parlamentului. Acest lucru înseamnă că Armașu propune candidați care cu siguranță vor primi aprobarea parlamentului. Iar faptul că guvernatorul BNM mult timp nu a propus candidați, după care a propus candidaturile care nu au fost susținute de legislativ, vorbește despre divergențe între pozițiile parlamentului și BNM.
Iată de ce unii experți consideră că unii candidați pe măsură pentru funcțiile de viceguvernatori ai băncii, pe care îi va propune Armașu, pot să nu accepte să fie desemnați fără coordonare prealabilă cu parlamentul în privința aprobării lor.
”Înțelegând partea etică a acestei probleme, dar în același timp, încercând să obțină numirea candidaților săi, Armașu poate intenționat lua o pauză pentru ca procedura de aprobare, în cazul alegerilor parlamentare anticipate, să fie decisă deja de noua componență a deputaților”, spune interlocutorul corespondentului ”INFOTAG”.
Acesta a amintit despre inițiativa legislativă a deputaților PSRM ”despre lustrație și curățarea statului de influența oligarhilor”. El consideră că apariția ei acum, după crearea coaliției informale dintre socialiști și fracțiunea partidului Șor nu este deloc întâmplătoare. În opinia lor, această inițiativă este îndreptată în primul rând împotriva conducerii BNM și a Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF). Prin această lege, socialiștii vor să țină în suspans funcționarii care nimeresc sub incidența ei, dacă va fi aprobată. Autorii urmăresc scopul demiterii din funcții a șefilor structurilor de stat, care au fost numiți cu aprobarea lui Plahotniuc.
”Pe 8 iunie 2019, parlamentul a aprobat declarația privind ”statul capturat”, dând apreciere evenimentelor care s-au produs în Moldova în perioada 2016-2019. Noi propunem ca acest proiect să continue deoligarhizarea și să nu permită revanșa oligarhilor. Noi propunem ca toate persoanele numite în funcții de regim în perioada 20 ianuarie 2016 – 8 iunie 2019 să fie demise”, a explicat poziția autorilor proiectului Vasile Bolea, președintele comisiei parlamentare juridice, pentru numiri și imunități.
Enumerând toate instituțiile de stat, conducerea cărora va fi afectată de noua lege, el a accentuat atenția jurnaliștilor asupra conducerii BNM și CNPF, menționând că ”legea vizează și viceguvernatorii BNM”.
Dar participanții profesioniști de pe piața financiară, intervievați de ”INFOTAG”, estimează că, cel mai probabil, acest scenariu are la bază tragerea de timp. Acest lucru este legat de faptul că mandatul lui Armașu în funcția de guvernator al BNM expiră abia în 2026. Iar acest lucru înseamnă că el și viceguvernatorii pe care vrea să îi numească vor avea de lucrat împreună șase ani. Iată de ce Armașu va profita de momentul politic și va da dovadă de caracter. Mai ales că nu mai are nimic de pierdut în contextul inițiativei socialiștilor privind lustrația. De asemenea, în acest caz, poziția lui Armașu este întărită de trei argumente importante: situația actuală, prevederile legislației și suportul FMI.
Ultimul moment are o importanță specială, deoarece FMI cu siguranță va aproba poziția curajoasă a guvernatorului BNM în chestiunea aprobării viceguvernatorilor băncii. Mai mult, guvernul recunoaște că FMI i-a atenționat că ”în caz de acțiuni în continuare ale parlamentului împotriva BNM, fondul nu doar că nu va aproba programul cu FMI, dar și va îngheța relațiile cu Moldova la modul serios și pe mult timp.