Datoria de stat crește cu un ritm accelerat

În cele două luni din acest an, datoria publică internă a crescut, conform estimărilor specialiștilor, cu 1510 mln lei. Inclusiv în ianuarie creșterea a fost de 508 mln și nu mai puțin de 1 mlrd lei, conform datelor preliminare, în februarie. Comparativ cu sfârșitul lunii decembrie, datoria publică internă sub forma valorilor mobiliare de stat a crescut cu aproape 5,2%. În momentul de față, aceasta constituie peste 30 750 mln lei.

O licitație specială

La licitația planificată pentru 16 februarie, de plasare a angajamentelor de trezorerie, Ministerul Finanțelor a venit cu o ofertă de valori mobiliare de stat în sumă de 1 200 mln lei sau cu 100 mln mai mult decât volumul maxim prevăzut în graficul trimestrial aprobat și publicat. Totuși, Ministerul oficial și-a rezervat dreptul de a schimba parametrii prevăzuți anterior de emisie cu cinci zile înainte de licitația ordinară de plasare a valorilor mobiliare de stat. Apropo, arareori, guvernul s-a folosit de acest drept și în trecut. Cu toate acestea, vrem să atragem atenția și asupra majorării volumului planificat al ofertei de vânzare, cât și asupra faptului că Ministerul Finanțelor a considerat oportun să majoreze chiar și acest nivel suplimentar cu aproape 23 mln lei. 

O altă particularitate a ultimei licitații din februarie de plasare a bonurilor de trezorerie a fost că Ministerul Finanțelor a manifestat interes, de această dată, pentru plasările pe cel mai mic termen – 91 de zile. În locul sumei maxime de 100 mln lei, prevăzute de program, a scos la vânzare BT scurte în sumă de 200 mln. 

Chiar și participanții permanenți la licitații se pare că au fost ușor șocați de această decizie. Suma cererilor a fost cu un sfert mai mică decât suma ofertei. Ca urmare, din BT de 91 de zile în sumă de 200 mln lei, au fost plaste mai puțin de 150 mln lei. 

În același timp, volumul BT de 182 și 364 de zile a fost depășit în total cu aproape 74 mln lei. Asta în timp ce Ministerul Finanțelor nu a dat curs cererilor de la cumpărători în sumă de aproape 150 mln lei. 

”Ministerul Finanțelor avea o restanță la acumulare în cazul VMS cu termen scurt. Și parcă fără să vrea vine în întâmpinarea celor care vor să cumpere mai multe BT cu termenul mai mare”, spune unul dintre participanții pieței. ”Totuși, eu nu cred că acest lucru demonstrează o schimbare a tendinței. Ministerul Finanțelor are un singur motiv pentru interesul de a majora plasarea VMS cu termen scurt – rentabilitatea în cazul lor este considerabil mai mică decât în cazul celor cu termen mai mare de circulație”, mai spune acesta. 

Rata medie ponderată (%) pentru Bonuri de trezorerie 
PerioadaBonuri de trezorerie

91 zile
182 zile
364 zile

## ## ## 
Ianuarie 20204,404,475,625,695,905,90
Februarie4,154,215,365,435,575,57
Martie4,054,115,225,295,405,40
Aprilie4,064,125,235,305,405,40
Mai4,024,085,235,305,475,47
Iunie3,954,015,195,265,515,51
Iulie3,843,905,125,195,515,51
August3,723,785,045,105,505,50
Septembrie3,653,704,975,035,495,49
Octombrie3,553,594,975,045,515,51
Noiembrie3,443,484,985,045,515,51
Decembrie3,413,454,945,005,485,48
Ianuarie 20213,373,424,924,985,485,48
# — Dobânda nominală## — Dobânda efectivă

Se reduc, dar rămân ridicate

Comparativ cu februarie din anul trecut, dobânzile pentru bonuri de trezorerie s-au redus, dar nu uniform. Pentru cele cu termen scurt, dobânzile s-au redus mai mult, cu termen mai mare – mai puțin. 

Diminuarea dobânzii nominale pentru BT de 91 de zile a fost de 83 de puncte procentuale. În cazul celor de 182 de zile, rata s-a micșorat cu 43 p.p. Dar în cazul bonurilor cu cel mai mare termen de circulație – 364 de zile, rata s-a redus în această perioadă cu numai 8 p.p.

”Emitentul vrea să facă economii din contul cheltuielilor pentru serviciul datoriei. Acest lucru e clar. Dar și cumpărătorii, iar aici este vorba în special de băncile comerciale, vor să obțină o marjă atractivă dintre mijloacele financiare atrase și plasare”, explică specialistul. ”Cred că este evident pentru toți că Ministerului Finanțelor îi vine greu acum. Mijloacele suplimentare cu termen scurt de circulație sunt solicitate, de obicei, când instituția întâmpină probleme legate de lichiditate. Dar și de această dată, ministerul a respins cereri de aproape 8 mln lei cu apetituri exagerate. Atrageți atenție – în situația în care nu s-a acumulat suma anunțată spre plasare. Așa că vom urmări cu atenție dacă Ministerul Finanțelor va deveni mai conciliant în martie. În primul rând, în cazul ratelor pentru dobânzile la VMS cu termen scurt. Luna martie este întotdeauna un fel de hotar/provocare pentru ratele stabilite pe parcursul iernii. Potrivit prognozelor noastre, până la venirea verii, putem aștepta cel puțin o ușoară mișcare în direcția creșterii rentabilității pentru angajamentele pe termen scurt”, mai spune expertul. 

”Ministerului Finanțelor nu-i reușește nici în vremuri bune să obțină volumele necesare de bani pe un termen mai mare un an, mai ales de la doi la cinci ani. Aceste resurse sunt prea costisitoare și pentru bănci. Atât reieșind din calculul prețului de cost al atragerii, cât și din posibilitățile de acordare a creditelor clienților investitori de încredere”, spune vicepreședintele unei bănci comerciale. ”Alegând între ratele de 5,5% și 3,5%, personal, în locul autorităților, aș prefera-o pe cea mai mică, luând în calcul și anumite riscuri. Dar cred că riscul pentru emitent cu așa relații este minim. Dacă se întâmplă ceva, regulatorul monetar principal nu va lăsa Ministerul Finanțelor singur în fața rechinilor lacomi ai pieței libere”, spune zâmbind interlocutorul. 

Vezi tabelul nr.2 ”Ratele medii ponderate (5) pentru VMS emise de Guvernul RM”

Ratele medii ponderate (%) pentru VMS emise de Guvernul RM
PerioadaVMS cu termenul de până la un anObligațiuni de stat



2 ani3 ani5 ani

#########
Ianuarie 20205,575,626,216,406,71
Februarie5,385,416,036,196,50
Martie5,165,205,816,046,35
Aprilie5,005,055,826,046,35
Mai5,165,195,756,046,35
Iunie5,245,285,796,046,35
Iulie5,215,245,746,046,35
August5,075,115,765,996,30
Septembrie4,985,025,715,996,29
Octombrie5,035,075,685,996,30
Noiembrie5,095,135,525,996,29
Decembrie4,985,015,515,946,24
Ianuarie 20214,904,945,535,946,19
# — Dobânda nominală## — Dobânda efectivă

Volumul valorilor mobiliare de stat crește

Legea bugetului de stat pentru 2021 prevede majorarea volumului VMS în circulație cu 6 750 mln lei. Comparativ cu nivelul înregistrat la sfârșitul anului 2020 (14 561 mln lei), creșterea va fi de aproximativ 46,4%.

În ianuarie anul curent, datoria publică internă, conform datelor publicate deja, a crescut cu 508 mln lei sau cu 1,74%. În februarie, conform datelor preliminare, creșterea datoriei în urma a două licitații de plasare a VMS (ținând cont și de stingerile planificate pentru această lună) va crește cu peste 1 mlrd lei.

”Ritmul adăugat de creștere în două luni este de aproximativ un miliard și jumătate înseamnă, raportat la perioada de un an aproape nouă. Respectiv, putem afirma că extinderea volumului valorilor mobiliare de stat, adică a datoriei publice interne, are loc cu un ritm mai mare decât cel prevăzut de graficul convențional. Anume ”convențional”, deoarece nimeni nu-i dictează Ministerului Finanțelor la ce dată trebuie să fie îndeplinit obiectivul stabilit de legea bugetului de stat. Ministerul este în drept să aleagă tactica majorării datoriei publice până la limitele care îi sunt stabilite”, explică un expert economic. 

Amintim că în anul precedent, datoria publică internă a crescut cu 5739,7 mln și a constituit, la data de 31 decembrie, 29235,6 mln lei. Creșterea a fost obținută exclusiv din contul majorării plasărilor VMS pe piața primară în sumă de 5990,2 mln lei la prețul nominal. Este vorba despre un indice record de 72,5%.

Vrem să sperăm

Datoria publică internă a RM, comparativ cu multe alte țări, încă arată ”rezonabil”. Dar specialiștii cu care a discutat ”LP” subiectul acceptabilității ritmului atins de creștere și riscurile aferente sunt unanimi în ceea ce ține de două puncte. În primul rând, creșterea datoriei publice ca și în anul precedent, atât și în acest an, este justificată ”ca urmare a motivelor datorate pandemiei”. În al doilea rând, cum s-a exprimat unul dintre specialiști, ”chiar și în direcția aleasă corect nu trebuie de alergat la galop”.

”Autoritățile vor să se adreseze, în primul rând, parlamentului, dar nu trebuie să se îmbete cu apă rece în privința accesibilității banilor de la băncile comerciale, prin emisia unor porții suplimentare de VMS. În cazul unei inflații mici, cum e acum, și, cel mai important, a incertitudinii perspectivelor de ieșire a economiei din criză, împrumuturile chiar și la o rată de 5% anual pot deveni o povară excesivă pentru bugetul actual al țării”, avertizează cercetătorul economist. ”Există și riscul inflației explozive. După toate provocările din ultimii cinci-șase ani, revenirea la creșterea galopantă a prețurilor este cea mai proastă variantă. Aceste temeri se acutizează, când aud chemări, inclusiv de la tribuna parlamentară, de a oferi ajutor generos, fără alegere, atât populației, cât și agenților economici, alegând îndatorarea pentru atingerea acestui obiectiv, în loc să găsească posibilități reale pentru o colectare mai echitabilă a impozitelor de la cei care mulți ani aplică evaziunea fiscală cu succes”.

”Din nou auzim declarații colorate politic – pentru ianuarie am colectat mai multe impozite decât în aceeași lună din anul 2020. Dar, atenție! Ritmul de completare a fondului social și fondului medical este mai prost, nu mai bun decât anul trecut. Iar acestea sunt cele mai sensibile puncte din bugetul de stat”, își împărtășește opinia un bancher cunoscut. 

Executarea multor articole din bugetul public poate fi amânată până la vremuri mai bune, să fie suspendate, amânate pentru anul viitor. În cel mai rău caz, chiar să fie întârziate unele plăți către bugetari, Dar cu fondul social astfel de scamatorii nu trec – o mare parte din pensionari practic o duc de pe azi pe mâine. Și dacă situația lor se va înrăutăți, orice guvern, toate ramurile puterii vor simți acest lucru. Nu doar mitinguri în masă, dar și o scădere reală a consumului în țară. Acest lucru va însemna, inclusiv, majorarea restanțelor la plăți pentru servicii comunale, ce riscă să declanșeze o criză sistemică în energetică, alimentare cu apă, colectarea și prelucrarea deșeurilor”. 

Din cauza coronavirusului, datoriilor tuturor țărilor au crescut cu $24 mii de miliarde, până la indicele record de $281 mii de miliarde. Acest lucru în anunță TASS, cu referire la cercetarea Institutului internațional de finanțe din Washington. 

Ca urmare, datoria publică este de 355% din PIB-ul global. Potrivit documentului, $12 mii de miliarde din datorie revine suportului pentru economie, $5,4 mii de miliarde – companiilor internaționale, $3,9 mii de miliarde — băncilor, $2,6 mii de miliarde – gospodăriilor casnice.

Din raport rezultă că în 2020, creșterea a fost cu 35 p.p. mai mare față de 2019. Experții au anunțat că este un ritm mai mare decât în timpul crizei financiare mondiale din 2008-2009. Atunci, indicele maxim era de 15 p. p.

Se estimează că în 2021, datoria de stat totală va crește cu $10 mii de miliarde. De această dată, potrivit experților, guvernelor le va fi mai dificil să facă față crizei.

Anterior a fost anunțat că datoria de stat a tuturor țărilor a ajuns, la sfârșitul anului 2020, la 98% din PIB-ul global. 

Alexandr TACHII, Economichescoe Obozrenie LOGOS PRESS