Partea 1. Creditele de consum împiedică BNM să stopeze inflația
Banca Națională a Moldovei (BNM) nu a așteptat începutul lunii februarie pentru a
prognoză, în mod tradițional, rata inflației pentru anul 2022, ci a convocat o ședință extraordinară a Comitetului executiv pentru data de 13 ianuarie la care s-a decis majorarea semnificativă a principalilor indicatori de politică monetară.
Astfel, BNM decis, prin vot unanim, majorarea ratei de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt cu 2,0 puncte procentuale până la 8,50 la sută anual. Totodată, au fost majorate cu 2,0 puncte procentuale ratele de dobândă la creditele și la depozitele overnight — până la 10,50 și, respectiv, până la 6,50 la sută anual.
A fost majorată și norma rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în lei moldovenești și în valută neconvertibilă, începând cu perioada de aplicare a rezervelor obligatorii în lei moldovenești 16 februarie–15 martie 2022, cu 2,0 puncte procentuale. Aceasta a fost stabilită în mărime de 28,0 la sută din baza de calcul. Norma rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în valută liber convertibilă a rămas neschimbată.
BNM notează că ”configurarea politicii monetare are scopul să tempereze presiunile inflaționiste, astfel încât să diminueze efectul șocurilor asupra economiei pentru o revenire mai rapidă a acesteia în echilibru”.
În același timp, BNM notează că creditele noi acordate în moneda națională au menținut tendința de creștere și în luna decembrie 2021 în proximitatea maximelor istorice, volumul acestora majorându-se cu 46.7 la sută în termeni anuali.
”Majorarea ratei de bază în combinație cu majorarea normei rezervelor obligatorii sunt orientate spre diminuarea ritmurilor de creștere a creditelor de consum, care la moment au un impact puternic proinflaționist și totodată pune presiuni asupra deficitului contului curent al balanței de plăți, balanței comerciale și cursului de schimb,” susține BNM.
BNM anunță că va continua să monitorizeze atent evoluțiile mediului intern și internațional și este pregătită să vină cu măsurile necesare în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental de asigurare a stabilității prețurilor.
Comentând creșterea ratei inflației, guvernatorul BNM Octavian Armașu a declarat pentru INFOTAG că acest lucru a fost influențat de creșterea semnificativă a volumului de credite acordate persoanelor fizice.
«Aș dori să subliniez aici două aspecte legate de creditarea persoanelor fizice — creditarea imobiliară, în mare parte acestea sunt creditele ipotecare, și creditele de consum. Ambele înregistrează o creștere semnificativă, destul de vizibilă și dinamică», a declarat guvernatorul BNM.
Potrivit guvernatorului, creșterea volumului de credite ipotecare permite dezvoltarea pieței imobiliare și astfel, contribuie, indirect, la dezvoltarea altor sectoare ale economiei precum cele de construcții, materiale de construcții, transport, mobilă, industrie ușoară, etc.
«Asistăm la o creștere a prețurilor la imobile, dar la moment nu vedem motive de îngrijorare. Pe de altă parte, creșterea dinamică a creditelor de consum, care se observă atât în cazul împrumuturilor acordate de bănci cât și a celor acordate de instituțiile nebancare, duce la creșterea inflației», susține Octavian Armașu.
În acest sens, BNM recurge la instrumentele financiare care permit remedierea situației.
În același timp, BNM se arată îngrijorată de datoriile în creștere la achitarea creditelor de consum.
”Suntem îngrijorați, mai ales că volumul acestor credite crește prea repede atât în sectorul bancar și cel nebancar», a subliniat bancherul.
Pentru BNM, creșterea volumului creditelor de consum este un fenomen relativ nou. Astfel, BNM lucrează în prezent la introducerea unor măsuri pe care băncile comerciale vor trebui să îi aplice în mod obligatoriu în procesul de acordare a creditelor de consum.
«Trebuie să facem acest lucru pentru a preveni riscurile asociate cu creșterea rapidă a creditelor acordate persoanelor fizice. Vom propune ca băncile să folosească reglementări optime, care vor fi adecvate pentru a corecta situația de pe piață», a spus Armașu.
Potrivit guvernatorului, BNM va depune toate eforturile posibile pentru ași executa eficient mandatul, scopul căruia este asigurarea stabilității prețurilor.
«Anul acesta, ne confruntăm cu o situație fără precedent în ceea ce privește cauzele inflației. Una dintre principalele cauze sunt șocurile externe. Multe țări se confruntă cu aceste provocări, inflația a crescut brusc, chiar și în țările din zona euro și în SUA, țări cu economii dezvoltate», a declarat Armașu.
Potrivit lui, economia R.Moldova este foarte sensibilă la schimbările care au loc pe piața externă.
«Simțim aceste șocuri foarte repede, iar amplitudinea lor este destul de mare. Din acest motiv, BNM trebuie să recurgă la abordări neordinare. Părerea mea este că R.Moldova se confruntă cu o asemenea situașie pentru prima dată,» susține Octavian Armașu.
BNM MAJOREAZĂ RATA DE BAZĂ ÎN ÎNCERCAREA DE A ȚINE SUB CONTROL INFLAȚIA CARE A ATINS NIVELUL DE 14% ÎN 2021
Partea a doua. BNM își adaptează instrumentele
În situația în care inflația este influențată de factori externi, BNM nu dispune de prea multe pârghii pentru a limita creșterea prețurilor. BNM nu poate influența prețul gazelor, produselor petroliere și celor alimentare cu ajutorul politicii monetare. Ceea ce poate face BNM în această situație este să limiteze efectele secundare ale creșterii prețurilor la resursele energetice. Prin urmare, obiectivul politicii monetare ar trebui să fie suprimarea șocurilor secundare, astfel încât impactul negativ al acestora asupra sectorului real și a populației să fie cât mai redus și mai puțin vizibil.
Experții consideră că BNM dispune de două instrumente principale pentru a atenua șocurile secundare — rata de bază și rezervele obligatorii ale băncilor comerciale.
«Prin intermediul cursului de schimb valutar, BNM încearcă să nu influențeze politica monetară. BNM nu stabilește ținte specifice pentru cursul de schimb al leului, încercând să prevină fluctuațiile bruște ale cursului de schimb», spun experții.
La rândul său, BNM susține că rata de schimb a monedei naționale este «gestionabilă-flotantă».
«Acest lucru înseamnă că BNM intervine pe piața valutară pentru a atenua volatilitatea. În acest fel, ne asigurăm că fluctuațiile leului nu creează șocuri suplimentare în economie. Totuși, dacă cursul de schimb al monedei naționale crește sau scade în mod logic, atunci BNM nu intervine», explică Octavian Armașu.
BNM susține că acum este important cât va dura șocul prețurilor.
Potrivit unor experți, acest proces ar putea dura până în 2023.
În orice caz, pentru BNM este important să stabilizeze indicatorii economici, astfel încât, atunci când «șocul prețurilor» va lua sfârșit, piața să revină la o situație normală — inflația de 5% plus/ minus 1,5%, lucru care asigură economiei o creștere sustenabilă.
Prognoza BNM, bazată pe datele de la mijlocul anului 2021, arăta că inflația va
scădea brusc către sfârșitul anului 2022. La sfârșitul lunii ianuarie sau începutul lunii februarie, BNM va face o nouă prognoză care se va baza pe informații noi: bugetul de stat pentru 2022, starea piețelor, precum și o serie de legi sociale, cum ar fi cele despre pensii și compensații, care împreună au un impact semnificativ asupra indicelui prețurilor de consum.
Experții cu care a discutat corespondentul INFOTAG constată, nu fără îngrijorare, că BNM a ales metoda monetară tradițional «ușoară» de combatere a inflației, care, susțin ei, ar putea avea consecințe nefaste atât pentru piața financiară, cât și pentru economie și populație în ansamblu.
«Faptul că BNM a votat în unanimitate pentru majorarea imediată a ratei de bază cu 2% nu este la fel de important ca tendința în sine. Această decizie arată că BNM înăsprește politica monetară, cu alte cuvinte, crește costul banilor pe piață», a declarat unul dintre experți.
El a subliniat că, într-o economie de piață deschisă, rata de bază de 8,5% va duce la creșterea imediată a dobânzilor la credite, depozite, împrumuturi de la BNM, titluri de stat.
«Ratele depozitelor pentru persoanele fizice și cele juridice nu vor crește imediat. Băncile care dispun de suficiente lichidități nu se vor grăbi facă un asemenea pas. Acestea vor crește în cazul în care un număr mare de deponenți vor decide să își retragă depozitele,» a spus expertul.
Potrivit aceluiași expert, majorând costul banilor, BNM limitează accesul la credite pentru un număr destul de mare de agenți economici, care au o rentabilitate mică. În special, vor fi afectate întreprinderile mici și mijlocii, care reprezintă peste două treimi din economia țării.
Scumpirea banilor va afecta și bugetul de stat, al cărui gol este acoperit prin emiterea de hârtii de valoare. Rata dobânzii la aceste titluri de valoare este acum în creștere în încercarea de a acoperi rata inflației, aflată, de asemenea, în creștere. Prin urmare, nu este exclus ca Ministerul de Finanțe să rămână fără fonduri dacă se opune majorării ratei dobânzilor la hârtiile de valoare de stat.
Deservirea împrumuturilor va deveni o problemă majoră și pentru persoanele fizice care iau credite ipotecare, dat fiind faptul că băncile stabilesc rata dobânzii pentru aceste credite în dependență de rata de bază.
«Creșterea economică va încetini din cauza creșterii dobânzilor la credite. Astfel, în realitate, se va dovedi că o măsură dură de combatere a inflației va avea un rezultat opus», spun experții.
Potrivit lor, întrebarea nu este dacă BNM trebuie sau nu să lupte cu inflația? Ei cred că inflația trebuie combătută, dar nu cu metode atât de dure și nu doar cu metode monetare.
«Impresia este că BNM, neînțelegând natura inflației, a decis să folosească instrumentele monetare pe care le are la îndemână, deși există și alte mecanisme prin care se poate limita creșterea prețurilor,» declară experții.
Potrivit lor, unul dintre mecanisme ar fi controlul asupra prețurilor celor mai importante produse.
«În R.Moldova a existat deja un astfel de «control manual» când statul monitoriza prețurile, de exemplu, la carne, făină, pâine, ulei de floarea-soarelui, ciment și stabilea cu strictețe că prețul de piață al unui produs din grupul monitorizat nu poate depăși cu 20% prețul de vânzare al producătorului. Nu contează câți intermediari există de la producător până la vânzător, marja de profit trebuie să rămână neschimbată», a explicat expertul.
El a amintit că în 2016 Moldova a trecut deja printr-o situație similară, când inflația a fost de 19%.
BNM MAJOREAZĂ RATA DE BAZĂ ÎN ÎNCERCAREA DE A ȚINE SUB CONTROL INFLAȚIA CARE A ATINS NIVELUL DE 14% ÎN 2021
Partea a treia. BNM — singură în lupta cu inflația
La rândul său, BNM nu consideră că rata de bază de 8,5% va declanșa o reacție în lanț și va duce la creștere altor rate. Potrivit BNM, cererea de resurse financiare și oferta vor ajunge la un nivel de echilibru în scurt timp.
«Iată de ce nu trebuie să ne așteptăm la o creștere semnificativă a ratelor dobânzilor la credite și depozite. BNM monitorizează atent situația și, în momentul în care vor apărea devieri nedorite, banca centrală va aplica măsurile corespunzătoare», a declarat pentru INFOTAG guvernatorul BNM Octavian Armașu.
Oficialul a adăugat că BNM dispune de instrumente financiare eficiente.
«Avem suficiente rezerve valutare, avem spațiu pentru a majora sau, dimpotrivă, a reduce lichiditatea băncilor. Suntem bine înarmați și considerăm că putem absorbi șocurile neașteptate și face față provocărilor care ar putea apărea pe parcursul anului 2022», a subliniat Octavian Armașu.
Decizia BNM de a înăspri politica monetară a oferit opoziției un motiv în plus pentru a critica autoritățile, în general, și BNM, în special. Președintele de onoare al Partidului Socialiștilor (PSRM), Igor Dodon, a declarat că creșterea cu 2% a ratei de bază «va duce inevitabil la scumpirea creditelor și, în consecință, la o nouă creștere a prețurilor».
Potrivit lui Dodon, în această situație, întrebarea este dacă BNM este ”banca centrală și independentă a Republicii Moldova sau o filială a FMI”.
Comentând reacția lui Igor Dodon, unul dintre experți a declarat că Dodon «poartă ranchiună” BNM de mai mult timp.
«Atunci când deținea funcția de președinte al țării (2016-2020 — INFOTAG), Dodon și partidul său, PSRM, au înaintat mai multe inițiative care, dacă ar fi fost implementate, ar fi putut submina sustenabilitatea băncii centrale. Una dintre acele propuneri se referea la rezervele valutare ale țării, pe care Dodon propunea să fie folosite în diferite scopuri economice dar nu păstrate pe conturile băncilor occidentale», a spus expertul.
De data aceasta, criticând BNM, Igor Dodon susține că scumpirea creditelor va avea efecte catastrofale dat fiind majorarea semnificativă a tarifelor la resursele energetice și a prețurilor la mai multe bunuri și servicii.
«Scumpirea creditelor va afecta întreprinderile care se află deja într-o situație dificilă. Volumul creditelor contractate este destul de scăzut, de cca 32 mlrd de lei, față de 42 mlrd de lei în 2014. Prioritatea numărul unu, atât pentru guvern, cât și pentru BNM, ar trebui să fie «relansarea» economiei și stimularea creditării întreprinderilor. Cu toate acestea, acțiunile BNM vor duce la scumpirea creditelor și respectiv a investițiilor. În consecință, va crește prețul mai multor produse, ceea ce înseamnă majorarea nivelului inflației», a explicat Igor Dodon.
Potrivit politicianului, decizia BNM va afecta negativ populația, care va trebui să plătească dobânzi mai mari la credite, dar și Guvernul, care, într-un an de criză, va fi nevoit să se împrumute pe piața internă, emițând titluri de stat.
«În 2022, Guvernul va fi nevoit să achite o sumă record de cca 3 mlrd de lei în calitate de dobândă la creditele bancare. Din această sumă 2,33 mlrd de lei sunt dobânzi la împrumuturile interne (o cifră de două ori mai mare comparativ cu anul 2020), plus 586 mil de lei dobânzi la împrumuturile externe. Această sumă depășește investițiile în infrastructura rutieră și este de două ori mai mare decât investițiile promise autorităților locale», a menționat Dodon.
Președintele de onoare al PSRM susține că autoritățile ar trebuie să recurgă la alte acțiuni pentru a ține inflația sub control.
«Acțiunile actuale ale BNM nu sunt altceva decât luptă împotriva mediului de afaceri și a cetățenilor de rând. În rezultatul acestor acțiuni, banii vor deveni mai scumpi iar prețurile vor crește», susține Igor Dodon.
Cu toate acestea, potrivit experților, în situația actuală, BNM nu a avut altă soluție decât să acționeze rapid și eficient.
«BNM a analizat situația și a realizat că a venit momentul să folosească pârghia monetară, adică majorarea ratei de bază cu 2%, pentru a reduce volumul de bani pe piață», susțin experții.
Iar dacă acțiunile BNM par a fi prea «dure» și «neașteptate», aceasta se datorează, nu în ultimul rând faptului că, nu pentru prima dată, banca centrală a fost lăsată să lupte singură cu inflația.