Comentariul agenției InfoMarket
 
Două recorduri absolute ”au fost doborâte” de inflație în Moldova, în 2021, În ianuarie a fost înregistrată cea mai mică rată a inflației în țară din ultimii 10 ani – 0,2% în expresie anuală, iar în decembrie – cea mai mare – 13,94% în expresie anuală. De menționat că dacă în primele opt luni ale anului trecut nivelul invlației nu ieșea din coridorul stabilit de politica monetar-creditară a Băncii Naționale (5% ±1,5 p.p., adică de la 3,5 la 6,5% anual), atunci în ultimele patru luni ale anului, inflația a crescut de trei ori! Și, cum estimează BNM, această creștere nu va putea fi oprită până la mijlocul anului 2022.

Dinamica inflației în Moldova în 2015-2021

Într-un interviu pentru presa din Moldova, guvernatorul BNM, Octavian Armașu, așa și a spus: nivelul inflației anuale și inflația de bază vor crește rapid în prima jumătate a anului, după care creșterea se va tempera. Cu toate acestea, nu se precizează care va fi limita de sus a inflației, de pe ce ”ram de sus” va trebui dată jos și când BNM va putea atinge ”scopul său fundamental de asigurare a stabilității prețurilor”.

Este evident adevărul pe care nici Banca Națională nu-l va recunoaște niciodată: autoritatea de reglementare este „în șoc” de ceea ce se întâmplă, prin urmare acțiunile sale pot fi fie spontane și eronate, fie corecte și adecvate. Acest lucru se datorează unei combinații de mulți factori, dar mai presus de toate — criza energetică și criza cererii reprimite. Dar să fim sinceri, toate acestea se știau di timp și era destul de posibil să ne pregătim pentru asta pentru a atenua loviturile.

Cererea reprimită a sporit presiunea asupra multor industrii, prețurile începând să crească peste tot încă înainte de criza energetică. Și până la începutul sezonului de încălzire, din diverse motive și circumstanțe, lumea a primit cele mai mari prețuri la gaze și prețuri în creștere pentru toate celelalte tipuri de resurse energetice. În Moldova, costul gazului a crescut de 4 ori: de la 126,7 dolari pentru 1000 de metri cubi în ianuarie 2021, la 460 USD în noiembrie, cu un anti-record intermediar de 800 USD în octombrie 2021. Prețurile combustibililor au crescut cu 29,3% pe parcursul anului. Prețurile produselor alimentare sunt și ele în creștere, în Moldova, țară agrară, prețurile la legume au crescut în medie cu 43,8% pe parcursul anului.

Încă în noiembrie 2020, futuristul de renume mondial Michio Kaku, care a participat la forumul Moldova Business Week, a prezis inflația într-un interviu oferit mai multor jurnaliști moldoveni, printre care și redactorul de la InfoMarket. El, în special, a spus că la apogeul pandemiei din 2020, deflația a fost înregistrată în aproape toate țările, asociată cu o încetinire forțată a economiei. Michio Kaku a atras atenția asupra faptului că multe țări au lansat tiparul de bani, celelalte au împrumutat în mod activ bani. „Și pentru asta va trebui de plătit în viitorul apropiat”, a spus Michio Kaku în urmă cu aproape un an și jumătate. Ceea ce s-a întâmplat în tocmai în 2021. Futuristul avea dreptate. Dar ceea ce este important: prezicând inflația mondială în 2021, Michio Kaku a cerut guvernelor să ia măsuri pentru ca inflația să nu se transforme în hiperinflație, deoarece deja atunci existau toate condițiile prealabile pentru aceasta.

Foarte mult nu ne-am dori ca acest lucru să se întâmple în Moldova, dar… Unul dintre criteriile hiperinflației este reducerea de două ori a puterii de cumpărare timp de trei ani la rând. Inflația în Moldova în 2019 a fost de 7,5% pe an; în 2020 — 0,4%; în 2021 — 13,9% pe an. Cumulat, puterea de cumpărare a leului moldovenesc a scăzut cu 21,8% în ultimii trei ani. Dar ce se va întâmpla în acest an dacă în decembrie 2021 inflația a adăugat 1,66% în doar o lună? Și dacă prețurile cresc cu 2% în fiecare lună, asta se numește deja hiperinflație.

Astăzi, premisele pentru stoparea creșterii inflației nu sunt încă vizibile: viceprim-ministrul Andrei Spinu a anunțat deja că gazul în luna ianuarie a acestui an pentru Moldova va costa 646 de dolari pentru 1000 de metri cubi sau cu 60% mai mult decât în ​​decembrie 2021. Cel mai mare furnizor de energie electrică, Premier Energy, a cerut ANRE permisiunea de a dubla prețurile. Chiar dacă guvernul îl va convinge să amâne această problemă cu o lună, într-un fel sau altul, costurile amânate vor fi plătite în facturile viitoare ale consumatorilor.

Și ce poate face într-o astfel de situație Banca Națională, a cărei sarcină principală este să „atingă obiectivul fundamental de asigurare a stabilității prețurilor”. Principalele sale instrumente sunt politica monetară, prin gestionarea mecanismelor căreia, desigur, este posibilă atenuarea presiunii situației macroeconomice externe, care generează presiuni inflaționiste pronunțate pe fondul crizei energetice din regiune. Guvernatorul BNM, Octavian Armașu, subliniază că „… rezultatele la nivel de țară, indiferent de fenomenele și evenimentele care au loc, depind nu doar de o singură instituție, sunt necesare eforturile comune ale tuturor autorităților, în cadrul limitele atribuțiilor de activitate”.

Într-adevăr, o muncă atentă și bine coordonată este necesară nu numai pentru autoritatea de reglementare, ci și pentru toate autoritățile statului. BNM deja intervine în sferele sale de influență. Astfel, după ce a stabilit rata de bază la 2,7% pe an încă în noiembrie 2020, cea mai mică din istorie, Banca Națională a majorat rata de patru ori în ultimele cinci luni ale anului (sfârșitul lunii iulie — decembrie) și nu cusutimi sau zecimi, dar prin cifre depline: cea mai mare creștere de anul trecut — cu 1,8 puncte procentuale — a fost aprobată de Banca Națională pe 5 octombrie 2021. Și în acest an, deciziile BNM bat antirecordurile: pentru prima dată din toamna lui 2015, pe 13 ianuarie 2022, autoritatea de reglementare a majorat cota din start cu două puncte procentuale: de la 6,5% la 8,5% anual. Pentru a steriliza masa monetară și a reduce presiunea valutară, rata rezervelor obligatorii în valută a fost majorată — tot cu 2 puncte procentuale — la 28% din suma fondurilor atrase. Astfel, Banca Națională va încerca să reducă brusc cererea de bani pentru creditare și să sterilizeze masa monetară, direcționând-o de la consum către depozite. După toate aparențele, ratele dobânzilor la împrumuturi și depozite vor crește de câteva ori, dacă nu chiar de 10 ori, în viitorul apropiat.

Din diagrama în care este prezentată dinamică inflației ratei de bază a BNM se vede că autoritatea de reglementare, din semestrul II ”abia de se ține” din urma inflației.

Dinamica inflației în Moldova și a ratei de bază a BNM în 2021

Dinamica schimbării ratei de bază a BNM în perioada 2019-2021 la data schimbării

Tabloul care se conturează, din păcate, nu este optimist, dar suntem nevoiți să trăim cu această realitate. Perioada crizei globale este trecută diferit de diferite țări, în funcție de posibilitățile inițiale și capacitățile autorităților și a reglementatorilor de a influența situația, în funcțiile de atribuțiile lor. Vedem două scenarii posibile: optimist și pesimist.

Situația din lume este extrem de dificilă și există încă multe incertitudini. Cineva credea că criza gazelor va trece în două-trei luni, dar ghinion! Conflictul geopolitic actual a venit de mult. Trebuie să înțelegem că nimeni nu ne va ușura viața. Mai ales pe fondul cererii crescute de resurse energetice. Credeam că gazul la 800 de dolari pentru 1000 de metri cubi, pe care Moldova i-a plătit în octombrie, este prețul maxim. În noiembrie, amintim, gazul costa 460 de dolari, iar în ianuarie prețul a fost anunțat la 650 de dolari per mia de metri cubi. Ce se va întâmpla dacă această creștere va continua, iar prețul de 800 USD ni se va părea un avantaj? Un astfel de scenariu trebuie, de asemenea, luat în calcul. Și pe acest fond, declarațiile membrilor guvernului că vor lua împrumuturi de la băncile comerciale pentru a plăti aprovizionarea cu gaze sunt, cel puțin, naive și populiste: ce bancă se va angaja să ofere credite pentru așa ceva?

Cea mai importantă misiune acum este de a da o apreciere corectă situației. Fără aceasta sunt inutile comentariile de mai departe.

Dacă Banca Națională împreună cu autoritățile statului,  reușesc de comun acord să ia rapid deciziile corecte, rata anuală a inflației în Moldova nu va depăși 20%. Dacă însă nu se poate realiza o politică coordonată ca atare și o politică monetară adecvată, din păcate, ne putem confrunta cu hiperinflație, este posibil să o vedem încă până la mijlocul anului.

Inflația în Moldova în 2004-2021

Guvernatorul BNM, Octavian Armașu, oferă prognoze și dă aprecieri. El a comunicat că autoritatea de reglementare va veni cu o nouă prognoză la sfârșitul lunii ianuarie – la început de februarie. Această apreciere este foarte importantă pentru toți cei care locuiesc și muncesc în Moldova.
 
Când va fi anunțată ”diagnoza”, iar Banca Națională are toată informația necesară ca ea să fie corectă, va fi clar și cât de avansată este maladia și cu ce mijloace va trebuie tratată. Iar metodele anunțate de tratament vor fi un ghid pentru toți: la ce să ne așteptăm în 2022, cel puțin pe termen scurt al primului semestru.

InfoMarket