În prima zi de ostilități din Ucraina, Banca Națională a Moldovei a publicat un mesaj în care afirmă că „sectorul bancar din Moldova rămâne stabil, puternic și durabil, băncile funcționează în regim obișnuit”.
Dar există oare premise ca ceva să meargă prost? La finalul mesajului său, autoritatea de reglementare subliniază că „monitorizează îndeaproape situația dintr-o perspectivă extinsă și este gata, în conformitate cu atribuțiile sale, să ia măsurile necesare pentru a reduce riscurile și incertitudinile”.
Într-adevăr, unele riscuri au apărut. După cum a remarcat unul dintre bancheri, cu care a discutat corespondentul InfoMarket, într-o situație incertă, populația noastră aplică un set standard de acțiuni: „aprovizionare cu alimente, face plinul la mașină și cumpără niște euro”.
Nici de această dată nu au fost mari excepții. În dimineața zilei de joi, 24 februarie, s-au format cozi la ghișeele aproape ale tuturor băncilor. Majoritatea au vrut să-și retragă depozitele în lei și să cumpere valută. Oamenii consideră că acest lucru le va permite să păstreze economiile, deși, pe de altă parte, tocmai astfel de acțiuni alimentează agiotajul.
Am observat o situație similară în primele zile de carantină din 2020. Dar apoi, la doar o săptămână mai târziu, cursul leului s-a apreciat și deponenții ghinioniști vindeau valuta cu lacrimi în ochi și s-au plâns de „nedreptatea vieții și neglijența guvernanților”.
De data aceasta, cererea de reziliere a contractelor de depozit a fost mai mică decât acum doi ani. Angajații băncilor au reușit să-i convingă pe unii clienți să nu acționeze în grabă, mai ales că atmosfera din băncile țării e funcțională, fără nervozitate, cu excepția numărului neobișnuit de mare de clienți care au venit.
Joi, unele bancomate i-au „surprins” pe clienți cu anunțul „out of cash”, dar numai cele amplasate în locuri aglomerate, și unde angajații băncii nu au ținut pasul cu casetele de reîncărcare a numerarului.
O situație similară s-a observat și în unele case de schimb valutar, inclusiv în cele bancare, întrucât cererea a depășit oferta. Nu peste tot puteau satisface imediat și pe deplin cererea. Dar a fost doar o chestiune legată de un aflux de cumpărători de valută și aceeași logistică de „reprovizionare” — un proces care necesită anumite proceduri și timp pe fundalul unei cereri crescute. Sporită, dar nu de agiotaj.
Piața fără numerar, după cum au remarcat participanții săi, s-a confruntat recent cu o anumită lipsă de valută, care, totuși, a fost atent monitorizată și reglementată de Banca Națională. Iar informațiile din Ucraina i-au făcut nervoși pe agenții economici, unii dintre ei au decis să cumpere valută. Apropo, acest lucru s-a reflectat în cursul de schimb: leul a scăzut joi cu 0,48% față de dolarul american, ceea ce este oarecum peste volatilitatea obișnuită.
După cum a scris anterior agenția InfoMarket, exporturile către Est vor avea de suferit într-un fel sau altul, la fel ca o parte din fluxul de valută care vine în Moldova de acolo. La noi, ponderea exporturilor către țările CSI în ultimii ani este considerabilă, dar totuși nu este critică: 14,8% în 2021.
Există destul numerar în țară. Chiar și în ciuda închiderii temporare a spațiului aerian moldovenesc, avem și alte granițe cu Uniunea Europeană. Banca Centrală constată că sectorul bancar din Moldova dispune de suficientă lichiditate pentru a asigura continuitatea activității sale normale.
Pentru sectorul bancar, riscurile în acest sens pot apărea la debitorii care lucrează cu piețele estice: situația le poate afecta negativ acuratețea plăților. Poate că unii vor putea aplica prevederi de forță majoră și vor revizui graficele de plată, cel puțin în sensul amânării. Dar depinde de fiecare bancă în parte.
Un alt risc este legat de un factor psihologic: e posibil să scadă disciplina de plată a clienților în ce ține de rambursarea creditelor, mai ales la persoane fizice. Chiar dacă își primesc veniturile la timp în aceeași sumă: salarii sau remitențe, oamenii ar putea prefera să-i dosească, sperând că, la fel ca acum doi ani, în perioada carantinei, guvernul va cere insistent creditorilor fie să amâne plățile sau să nu perceapă penalizări.
În general, BNM notează că „nivelul actual de reformă și modernizare a sectorului bancar permite dezvoltarea în continuare a acestuia în ceea ce privește armonizarea cu standardele serviciilor financiare din lume. De asemenea, țara noastră are suficiente rezerve valutare care pot fi utilizate în eventuale situații de criză pentru a asigura stabilitatea financiară.”
Într-adevăr, sistemul bancar din Moldova în 2022 nu este sistemul bancar din 2014-2015. Astăzi, toate băncile din țară, cu excepția uneia, sunt deținute de acționari străini, în principal de investitori sistemici. Toți acționarii sunt cunoscuți și verificați, ceea ce înseamnă că nu trebuie să ne așteptăm la vreo „tranzacție dubioasă”, cum era cazul în urmă cu șapte ani.
Decontările cu Rusia (de exemplu, pentru gaz), chiar dacă această țară va fi deconectată de la sistemul de plăți internaționale SWIFT, vor continua prin căi alternative. Astfel, în 2019, Europa a creat sistemul INSTEX — special pentru reglementările cu Iranul, care se află sub sancțiunile SUA. Chiar și mai devreme, în 2015, când China a fost deconectată de la SWIFT, această țară și-a creat propriul sistem CIPS, care poate fi pus la dispoziția băncilor rusești. Chiar și moneda de plată poate fi înlocuită cu rubla rusească, o astfel de posibilitate este prevăzută și în actualul contract cu Gazprom.
Printre problemele cu care s-ar putea confrunta țara noastră în această perioadă dificilă se numără afluxul de refugiați și problemele furnizării neîntrerupte de resurse energetice, creșterea prețurilor la alimente și medicamente (inclusiv cele speculative). Dar aceasta depășește deja atribuțiile autorității de reglementare bancară, care… „monitorizează îndeaproape situația într-o perspectivă extinsă și este gata, în conformitate cu atribuțiile sale, să ia măsurile necesare pentru reducerea riscurilor și incertitudinilor”.
