Acțiunile militare din Ucraina vor lovi dur în economia moldovenească. Comerțul cu țările CSI, care este efectuat, preponderent, cu mijloace ale transportului terestru, prin Ucraina, dacă nu a fost oprit după anunțarea acțiunilor militare, va fi închis în zilele apropiate. Din punct de vedere al obligațiunilor contractuale, este vorba în proporție de 100% de forță majoră, care permit părților să nu-și îndeplinească angajamentele.
E adevărat că experiența anului 2014 a arătat că transportul de mărfuri, aflat pe teritoriul Ucrainei, va fi redirecționat pentru a ocoli Ucraina – prin România și Polonia. Dar acest lucru va majora atât durata livrărilor, cât și cheltuielile de transport, ceea ce poate reduce la minimum profitul exportatorilor. Venitul ratat sau pierderile din această cauză vor fi incluse în următoarele contracte.
Câteva cifre. Volumul exportului din Moldova în 2021 a însumat $3144,4 mln, dintre care $466,2 mln (14,8%) a revenit țărilor CSI, inclusiv: Rusia – $276,1 mln; Ucraina – $92,8 mln; Belarus – $67,8 mln. Adică acestor trei țări le-a revenit 93,7% din totalul exporturilor în CSI.
În 2021, volumul importului în Moldova a fost de $7176,6 mln, dintre care $1905,3 mln (26,5%) a revenit țărilor CSI: Rusia – $1053,6 mln; Ucraina – $667,2 mln; Belarus – $145,3 mln. Acestor trei țări le revine 97,9% din volumul importurilor din CSI.
Este important de menționat că, din volumul total al importurilor din Rusia, $417,3 mln sau 39,6% revin gazului natural. Livrările de gaze sunt în general un subiect aparte, țindând cont că gazul îl primim de la Gazprom prin Ucraina. Pe lângă sezonul de încălzire, care încă nu s-a încheiat, nu trebuie să uităm și de întreprinderile industriale: la unele dintre acestea (de exemplu fabricarea sticlei), sistarea livrărilor de gaz va avea drept consecință deteriorarea utilajului și pierderi financiar-economice considerabile. Deocamdată, conform declarațiilor directorului general al Moldovagaz, Vadim Ceban, făcute în această dimineață, livrările de gaz au loc în regim normal.
În această situație, este bine că produsele petroliere sunt livrate în țara noastră preponderent din România.
Cineva poate să presupună că Moldova se poate confrunta cu un deficit de mărfuri, inclusiv alimentare. Mai ales că pe rafturile magazinelor din Moldova demult domină alimentele din Rusia, Ucraina și Belarus. Dar când cineva se retrage de pe piață, în cazul dat sub presiunea situației de forță majoră, locul eliberat este ocupat de concurenți. În perspectivă, pe lângă revizuirea hărții de logistică (ocolind Ucraina) și majorarea cheltuielilor de transport, putem să ne așteptăm la majorarea livrărior de mărfuri în Moldova din Uniunea Europeană, în special din România.
Din acest motiv, cel mai probabil că nu va fi vreun deficit serios, cu excepția unor poziții aparte și nu pe mult timp. Dar că importurile se vor scumpi, este cert. Dacă nu din start (novicii de pe raft nu își doresc să sperie consumatorul), atunci gradual. Toate acestea pot duce la o creștere suplimentară a inflației, neprevăzută de Banca Națională.
Guvernatorul BNM, Octavian Armașu, a declarat la început de februarie, că rata anuală a inflației se așteaptă la 18,8%, la o valoare maximă în trimestrul III de 20,6% anual. Dar începerea acțiunilor militare din țara vecină, ținând cont de consecințele economice negative pentru Moldova, pot duce la faptul că prognoza Băncii Naționale va fi prea optimistă.
