În martie, trei bănci mari au profitat simultan de metoda aparent „uitată” REPO, împrumutând de la autoritatea de reglementare suficienți bani „scumpi” pentru a îndeplini cerințele de reglementare pentru rezervele obligatorii. S-a dovedit că lichiditatea mare nu este lipsită de măsură şi, în anumite momente, poate scădea.
Matei MELEŞCANU
Ministerul finanțelor, din cauza situației geopolitice instabile, a acceptat ratele dobânzilor semnificativ majorate la randamentul titlurilor de stat. Emitentul a satisfăcut indicatorii acestuia în ofertele investitorilor la licitația de 1 martie la următoarele niveluri: 91 zile — 14,03%, 182 zile — 12,98% și 365 zile — 15,00%.
Unii participanți profesioniști de pe piață atribuie „conformitatea” ministerului nu numai deteriorării accentuate a situației geopolitice și nevoii crescute de bani la buget, dar și lichidității actuale a băncilor. Până de curând, valoarea ei medie în sistem depășea 40% în condiţiile unui normativ al Băncii Naționale (BNM) de 20%.
„Băncile aveau nevoie de resurse începând cu a doua jumătate a lunii februarie, când au intrat în vigoare noile cerințe de reglementare privind rezervele obligatorii în legătură cu resursele atrase în moneda națională”, a explicat pentru revistă un interlocutor de la una dintre bănci.
Ca argument, el a invocat faptul că, din cauza unui deficit de lichiditate, la ultima licitaţie, trei bănci sistemice au solicitat resurse REPO de la autoritatea de reglementare în valoare de peste 2 miliarde de lei. Cel mai probabil, ele au avut nevoie de aceste resurse pentru a-și îndeplini obligațiile referitoare la rezerve.
Alți participanți la piață atrag atenția asupra faptului că băncile au optat pentru REPO într-o situație financiară dificilă. Pentru că BNM oferă resurse în condițiile ratei de bază (10,5%) plus 0,25%, ajungându-se la un total de 10,75% pentru bănci.
Este destul de evident că, în condițiile deficitului de lichiditate, pentru resursele atrase, băncile trebuie să formeze rezerve din contul resurselor BNM, mult mai scumpe decât resursele pe care le-au atras de pe piaţă sub formă de depozite ale populaţiei şi agenţilor economici.
„Se poate presupune că și alte bănci au îndeplinit cu greu noul regulament al autorității de reglementare privind rezervele obligatorii. Acest lucru este dovedit de rezultatele ultimei licitații pentru plasarea titlurilor de stat. Cererea pentru acestea s-a ridicat la 565 de milioane de lei, deși oferta ministerului a fost de două ori mai mare — 1,28 miliarde de lei”, a spus brokerul băncii.
O cerere atât de scăzută de titluri din partea investitorilor, care sunt în principal bănci comerciale, înseamnă că aceștia nu ar putut redirecționa resursele din titlurile de stat răscumpărate pentru a cumpăra noi titluri de stat. Motivul este clar — băncile au avut nevoie de aceste resurse pentru a îndeplini reglementările privind rezervele obligatorii.
Cum ar putea evolua situația în viitor?
Participanții la piață consideră că este puțin probabil ca ministerul finanțelor să reducă volumul titlurilor de stat oferite spre plasare în viitorul apropiat. Ei nu exclud ca în locul ofertei de 1,28 miliarde de lei, pe care emitentul a oferit-o în mod tradițional la licitațiile din 2022, ministerul, din cauza problemelor cu deficitul bugetar, va crește volumul titlurilor de stat pentru plasare. În acest caz, ministerul va majora oferta până la 2,2 miliarde de lei, așa cum s-a observat mult timp în 2021. Dar cât de eficient va fi acest lucru într-o situație în care băncile întâmpină dificultăți cu lichiditatea actuală?
Dacă băncile pot atrage de pe piață resurse nu mai scumpe decât la o dobândă de 10%, atunci un astfel de scenariu pentru dezvoltarea situației poate fi considerat „funcțional” și destul de eficient. Atrăgând bani de la populaţie prin ratele dobânzilor la depozite, care în prezent variază între 6-8% în medie, băncile îi vor putea folosi pentru împrumuturi și pentru achiziționarea de titluri de stat, întrucât ratele la acestea formează o marjă destul de atractivă de câteva procente.
Acum, tendința stabilă a randamentului așteptat al titlurilor de stat creează o marjă largă de manevră pentru bănci. În competiția pentru banii populației, acestea pot manevra cu ratele la depozite, crescându-le treptat, ceea ce va fi de așteptat în condiţiile inflației în creștere.
Totuși, în condițiile instabilității geopolitice, atât populația, cât și persoanele juridice vor prefera convertirea resurselor disponibile în valută forte în fața ratelor atractive la depozitele în moneda națională, cumpărând valuta la un curs nu prea favorabil, iar uneori şi „cu orice preț”, sub influenţa stărilor de panică de pe piață.
Potrivit mai multor brokeri, BNM a fost nevoită să vândă aproape 200 de milioane de dolari de la începutul lunii martie. Dealerii de valută observă acțiunile prompte și oportune ale BNM în „răspunsul său imediat la situație sub forma unor intervenții valutare suficiente”.
„Agitaţia populaţiei, decisă să schimbe lei pe dolari şi euro, a fost stinsă în câteva zile prin acţiunile intenţionate ale dealerilor BNM. Exploziile cererii de valută au fost satisfăcute de oferta abundentă a BNM, care, prin vânzarea de dolari și euro sterilizează masa monetară, astfel slăbindu-i presiunea asupra inflației”, recunosc dealerii.
Concentrându-se pe marja în scădere dintre ratele de vânzare și de cumpărare a valutelor, participanții de pe piață exprimă o presupunere timidă cu privire la „normalizarea situației de pe piața valutară”. În opinia lor, în prezent nu există cumpărători pe piață care să fie dispuşi să cumpere dolari și euro la o rată mare de 18,40-18,70 MDL:1 dolar în prima jumătate a lunii martie. Însă cererea de valută poate continua în situația normalizării importului, care a fost practic suspendat de la sfârșitul lunii februarie din cauza evenimentelor din Ucraina.
Redirecționarea fluxurilor de mărfuri de-a lungul noilor rute îi va activiza pe importatori, iar apoi aceştia vor avea nevoie de valută pentru noi achiziții de mărfuri. Nu este exclus că cererea de valută din partea populației va continua din cauza ostilităților din Ucraina.
„Într-o asemenea situație, este greu de prezis comportamentul autorității de reglementare, care, prin acțiunile sale, poate stabiliza situația cu ajutorul vânzărilor abundente de dolari și euro. În același timp, BNM poate fi de acord cu o tendință constantă de devalorizare a leului”, notează dealerii, precizând că prin vânzarea de valută banca sterilizează masa monetară în beneficiul său, încetinind creșterea prețurilor în țară.
În funcție de masa monetară aflată în circulație, autoritatea de reglementare stabilește când surplusul de lei nu va pune atât de multă presiune pe cursul monedei naționale. Cursul de schimb afectează rata inflației, care a ajuns la 16,56% în ianuarie, iar până în trimestrul trei al anului 2022 va fi gata să treacă pragul psihologic de 20%.
În cea mai recentă prognoză a inflației, BNM notează că dinamica cererii agregate va fi pozitivă. Aceasta va crește în primul trimestru al anului 2022 și va scădea în continuare, dar în același timp menținând un caracter inflaționist pe tot orizontul de prognoză (primul trimestru din 2022 — al patrulea trimestru din 2023). Autoritatea de reglementare prevede că inflația va reveni la intervalul țintă (5% plus sau minus 1,5%) în al doilea trimestru al anului 2023. BNM consideră că indicele prețurilor va începe să scadă constant din trimestrul IV al anului 2022.