Banca Națională a luat o astfel de decizie în cadrul unei ședințe a Comitetului executiv din 5 mai. În plus, ratele dobânzilor la împrumuturile și depozitele overnight au fost, de asemenea, majorate cu 3 puncte procentuale — de la 14,5% la 17,5% și, respectiv, de la 10,5% la 13,5% pe an. Totodată, pentru perioada următoare de constituire a rezervelor, începând cu 16 mai, reglementările privind rezervele obligatorii din mijloacele atrase în lei și în valută convertibilă s-au majorat cu 2 p.p. — de la 28% la 30% din baza de calcul, iar pentru fondurile atrase în monedă liber convertibilă — cu 3 p.p. — de la 30% la 33% din baza de calcul.
Guvernatorul Băncii Naționale, Octavian Armașu, a declarat joi, în cadrul unei conferințe de presă, că decizia de politică monetară adoptată se bazează pe o nouă prognoză de inflație, realizată în contextul efectelor crizei pandemice și a războiului din Ucraina, care au afectat grav situația socială și economică din Republica Moldova și din întreaga lume.
Șeful Băncii Naționale a Moldovei a declarat că procesele inflaționiste sunt declanșate de creșterea prețurilor globale la resursele energetice și la produsele alimentare, precum și de problemele specifice Republicii Moldova, din cauza dependenței lanțurilor de aprovizionare locale de agenții economici din Ucraina. Acestea au fost cauzate de criza post-pandemică și amplificate de războiul din Ucraina.
«Astfel, prognoza arată că inflația va fi mai mare și mai sustenabilă și necesită măsuri de politică monetară mai restrictive, ceea ce va crea condiții pentru revenirea la echilibru și creșterea economică potențială», a declarat Octavian Armașu. Potrivit lui, decizia BNM are drept scop diminuarea presiunilor inflaționiste, consolidarea așteptărilor inflaționiste, protejarea economiilor populației, în special, încurajarea creșterii ratelor la depozitele bancare și, în consecință, menținerea stabilității financiare.
Șeful Băncii Naționale a atras atenția asupra faptului că șocurile inflaționiste primare provoacă și efecte secundare, în special prin ajustări semnificative ale tarifelor la utilități, mai ales în cazurile în care deciziile de majorare a acestora nu au fost luate la timp. El a menționat că, în acest context , Banca Națională a Moldovei, la fel ca și alte bănci centrale, inclusiv din multe economii avansate, înăsprește măsurile de politică monetară.
«Aceste decizii sunt necesare pentru a preveni consecințe mult mai dureroase în viitor și pentru a evita răspândirea sărăciei în rândul populației. În plus, Moldova este o țară mică, cu o economie deschisă, de aceea este vulnerabilă la influențe externe foarte puternice», a spus Octavian Armașu. El a subliniat că BNM va continua să monitorizeze îndeaproape evoluția componentelor inflației și a factorilor care ar putea influența evoluția acesteia, precum și riscurile și incertitudinile extraordinare generate de războiul din țara vecină. BNM este gata să intervină cu măsurile necesare, dacă va fi cazul. «În același timp, BNM monitorizează situația din sistemul bancar al Republicii Moldova, care este stabil și viabil, iar rezervele valutare se mențin la un nivel confortabil pentru a asigura în continuare stabilitatea financiară a Republicii Moldova», a subliniat Octavian Armașu.
El a menționat că cel de-al doilea Raport asupra inflației pentru anul în curs va fi publicat de Banca Națională la 13 mai. Răspunzând la o întrebare a agenției «InfoMarket», șeful BNM a subliniat că majorarea cu 3 puncte procentuale a ratei de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt este un pas destul de mare, iar BNM nu a mai recurs la o astfel de majorare a ratei de bază de refinanțare de mai mult timp.
«Credem că o astfel de majorare a ratei de bază este suficientă pentru moment, deoarece o creștere prea rapidă și în cantități mari ar putea provoca alte șocuri. Am decis să majorăm rata cu 3 pp. Vom urmări și vom monitoriza răspunsul la această decizie, vom urmări evoluția situației din economie, din piață și apoi vom lua decizii adecvate în viitor», a declarat șeful BNM. El a subliniat că înțelege îngrijorarea mediului de afaceri față de creșterea ratei de bază, dar aceste măsuri sunt luate pentru a evita stagflația, atunci când există o creștere economică mică sau negativă și o inflație constantă ridicată.
«Acesta este scenariul pe care vrem să îl evităm. Inflația însăși este deja destul de ridicată și continuă să crească. Ea pune o presiune foarte mare pe creșterea economică și dacă nu o oprim, nu o stăpânim, ar putea să devină permanentă, să creeze un lanț de procese economice care vor genera inflație, generând o altă inflație și atunci vom ajunge într-o situație de stagflație», a declarat Octavian Armașu. Potrivit lui, înăsprirea politicii monetare duce la o creștere a ratelor de piață, dar BNM urmărește acest lucru pentru o perioadă limitată pentru a stopa procesele inflaționiste, iar odată ce se vor vedea efectele secundare pe piață, banca națională va recurge la relaxarea politicii monetare pentru a susține creșterea economică. «Dar acest lucru se va întâmpla atunci când vom vedea că am reușit să oprim procesele inflaționiste în runda a doua», a subliniat șeful BNM.
«Înțelegem că deciziile noastre de politică monetară produc efecte care nu sunt doar plăcute, uneori sunt dureroase. Trebuie să înțelegem că, dacă nu punem în aplicare aceste decizii acum, prețul pe care va trebui să îl plătim în viitor va fi foarte mare. Iar noi vrem să evităm acest lucru. Plătim un preț acum pentru a avea stabilitate în viitor», a conchis președintele Băncii Naționale.
Trebuie remarcat faptul că actuala majorare a ratei de bază, care se aplică principalelor operațiuni de politică monetară pe termen scurt, este cea de-a patra din acest an. În timpul celor trei majorări anterioare, aceasta a fost majorată cu 2 puncte procentuale: la 13 ianuarie, de la 6,5% la 8,5% pe an, la 15 februarie, de la 8,5% la 10,5%, și la 15 martie, de la 10,5% la 12,5% pe an.