Inflația ridicată nu doar în regiune, dar și în țările cu economii dezvoltate, de exemplu, în SUA și în statele din Uniunea Europeană, a redus ardoarea celor care, în urmă cu o lună, încercau să-l găsească pe „vinovatul” de creșterile exorbitante de preţuri în Moldova. Comisia parlamentară specială creată în acest scop a primit încă 30 de zile pentru pregătirea unui raport privind cauzele inflației înalte. Timpul, dar și situația în sine, arată că nu este doar primitiv, dar și greșit să învinuieşti un organism de reglementare a pieței pentru prețurile mari, chiar bazându-te pe lege.
Inflația nu poate fi interzisă, dar poate fi și trebuie contracarată prin acțiuni radicale și coordonate ale instituțiilor statului, care să contribuie la stăvilirea creșterilor de prețuri și la reducerea șocurilor inflaționiste pentru populație și afaceri. Dar, pe lângă acțiunile concertate, statul trebuie să aibă o „rezervă financiară” pe care să se poată baza mereu în momentele dificile. Un lucru ce nu se poate afirma despre Moldova, pentru care, de exemplu, renunţarea la TVA, reducerea sau rambursarea accizelor la combustibil, compensaţiile plătite populației pentru resursele energetice costisitoare ar fi foarte împovărătoare pentru trezoreria statului.
Statisticile au arătat că indicele prețurilor de consum a crescut cu 2,21% în iunie, față de 2,04% în luna mai. În prima jumătate a acestui an, inflația a ajuns la 20,17%, iar valoarea ei anuală, ținând cont de iunie, este de 31,83%. Aceasta este deja de șase ori mai mult decât coridorul țintă al Băncii naționale – de 5% plus sau minus 1,5%.
Biroul național de statistică, care calculează indicele prețurilor de consum, notează că inflația din iunie a fost cauzată de o creștere a prețurilor la servicii cu 4,31%. Prețurile la produsele nealimentare au crescut, dar semnificativ mai puțin — cu 2,35%. La alimente, creșterea a fost mizeră- 0,57%. O scumpire bruscă a serviciilor comunale (cu 10,43%) a fost provocată de creșterea tarifului la gazele naturale cu 22,66% și la energie electrică, cu 13,10%.
Dintre produsele nealimentare, statisticile au remarcat o creștere a prețurilor la produsele petroliere (9,33%) și la motorină (12,5%). Dintre produsele alimentare, zahărul s-a scumpit semnificativ — cu 6,46%. Pâinea și grâul s-au scumpit cu 3,9%. Legumele s-au ieftinit în medie cu 9,89% în luna iunie, iar preţul uleiului de floarea soarelui s-a redus cu 7,43%.
Opoziția, care protejează în primul rând verbal populația și mediul de afaceri de creșterea neîncetată a prețurilor, și din considerentul că nu este responsabilă de politica fiscală și de situația socio-economică din țară, citează ca exemplu alte țări. Opoziția menţionează că Polonia, în lupta împotriva inflației, a luat o măsură atât de radicală precum eliminarea TVA-ului. Iar guvernul ungar a stabilit o listă de mărfuri și un plafon de prețuri la acestea care nu poate fi depășit.
Cum ar putea fi aplicat ceva similar în Moldova și de ce autoritățile moldovenești nu adoptă această experiență? Pentru specialiști, răspunsul este la suprafață: astfel de măsuri privează bugetul de încasarea unor resurse financiare mari, fără de care este dificil să fie plătite salariile, pensiile și alte plăţi și, în același timp, să fie oferite compensații direcționate celor care se află în situaţia cea mai dificilă.
În Moldova există însă mulți cetățeni care nu înțeleg de ce, cu o inflație mult mai mare decât în țările europene, Moldova nu luptă la fel de hotărât cu creșterea prețurilor. Dezbaterile despre oportunitatea plafonării prețurilor la alimente devin din ce în ce mai frecvente în spațiul public al republicii.
Expertul Alexandr Fală consideră că metoda administrativă de limitare a prețurilor în Moldova ar crea dificultăți bugetului de stat.
„În primul rând, trebuie să se înțeleagă că Republica Moldova are un buget și majoritatea veniturilor acestuia le constituie impozitele indirecte, în principal taxa pe valoarea adăugată (TVA). Este deja clar că ne aşteaptă un sezon rece, o indexare mare a pensiilor în 2023, la nivelul de 25-30%. Și într-o astfel de situație, dacă reducem TVA, nu vom putea acumula banii necesari la buget. În al doilea rând, există un aspect la fel de interesant care ar trebui să ne alerteze. Dacă reducem TVA-ul, va opri oare aceasta creșterea prețurilor la produsele importate, în primul rând la alimente? Nu cred”, a spus el.
În opinia expertului, în cazul Moldovei, „astfel de măsuri vor fi mai degrabă populiste și politice”, care, de regulă, acționează doar pentru o perioadă scurtă de timp, după care prețurile ar reveni la nivelul anterior.
„Plafonarea prețurilor este o măsură care nu poate avea decât un impact politic pe termen scurt prin acumularea de popularitate electorală mai mare. Nu poate influenţa semnificativ tendințele inflaționiste în condițiile Moldovei. Din păcate, principala cauză a inflației în republică sunt prețurile produselor de import, iar acest lucru nu poate fi ignorat şi nu poate fi negat faptul componentei de import în indicele prețurilor de consum”, a menţionat Fală.
În pofida faptului că Moldova este o țară agrară, produsele agricole ale căreia pot fi exportate în proporţie de 70%, este înaltă componenta importului său de produse alimentare. Potrivit experților independenți, în indicatorul valorii curente a inflației anuale, care a depășit deja 30%, componenta de import a creșterii prețurilor reprezintă până la 75%. În primul rând, acest lucru se datorează resurselor energetice, al căror volum Moldova le importă în proporţie de aproape 100 la sută. Pentru unele dintre ele, de exemplu, gazele naturale și produsele petroliere, prețurile au crescut de patru, respectiv, de două ori, fapt ce nu se putea să nu se reflecte asupra nivelului sporit al inflației.
Banca națională și guvernul se așteaptă la o anumită reducere a creșterii prețurilor la nivel internațional, care este confirmată de o scădere a costului petrolului. Banca națională prevede că vârful inflației va fi atins în septembrie, maxim în octombrie, după care creșterea prețurilor se va opri și acestea vor începe să scadă încet.