Comentariul agenției InfoMarket
Prin majorarea ratei de bază pe parcursul ultimului an, Banca Națională explică nevoia mai întâi de a preveni creșterea ratei prognozate a inflației (toamna anului 2021), iar apoi – utilizarea în calitate de instrument de temperare și atenuare. Timp de un an, rata de bază a crescut de la 2,65% anual (august 2021) până la 21,5% anual (august 2022). Creșterea este fără precedent! Dar BNM a urmat nivelul creșterii inflației, fără să încerce să o ajungă din urmă, în cifre absolute. Iată cum acest lucru arată în cifre:
| Inflația anuală (în % anual) | Dinamica față de luna precedentă (în puncte procentuale) | Rata de bază a BNM (în % anual) | Dinamica față de luna precedentă (în puncte procentuale) | |
| Ian-2022 | 16,6 | 2,7 | 8,5 | 2 |
| Feb-2022 | 18,5 | 1,9 | 10,5 | 2 |
| Mar-2022 | 22,2 | 3,7 | 12,5 | 2 |
| Apr-2022 | 27,1 | 4,9 | 15,5 | 3 |
| Mai-2022 | 29,1 | 2,0 | 18,5 | 3 |
| Iun-2022 | 31,8 | 2,7 | 18,5 | 0* |
| Iul-2022 | 33,6 | 1,8 | 21,5 | 3 |
| Dinamica medie ponderată lunară | 2,81 | 2,14 |
* În iunie 2022, BNM nu a luat decizii privind politica monetar-creditară. Astfel, dacă e să calculăm dinamica medie ponderată pentru șase luni în care au fost modificări, aceasta va fi de 2,50 puncte procentuale.
Guvernatorul BNM, Octavian Armașu, arăta mai optimist la prezentarea raportului trimestral asupra inflației, decât acum trei luni, când a făcut public precedentul raport. El a subliniat aparte că ultima majorare a ratei de bază până la 21,5% pe an, adoptată la 4 august, este probabil să fie ultima decizie a BNM care vizează înăsprirea politicii monetare. Principalul obiectiv al acestei decizii este de a crea condițiile pentru a intra pe o tendință de scădere a inflației în octombrie-noiembrie. Dacă nu vor exista șocuri noi.
«Da, poate fi greu și dureros, dar trebuie să plătim prețul acum pentru a ca să nu existe consecințe mai grave în viitor», a declarat Octavian Armashu. El a spus că circumstanțele actuale sunt de așa natură încât, dacă nu reușim să moderăm inflația acum, atunci inflația ar putea deveni permanentă, cu noi cicluri inflaționiste dictate de creșterea salariilor, de creșterea creditării și de plățile sociale. Iar dacă inflația devine persistentă, va fi foarte greu de redus și va fi mult mai greu de creat condiții pentru stimularea creșterii economice. Fiecare problemă are propriul stadiu de soluționare. Acum trebuie să moderăm inflația, să așteptăm ca aceasta să scadă, apoi vom începe să creăm noi condiții pentru redresare și creștere economică.
Inversarea tendinței inflației de la niveluri în creștere la niveluri în scădere nu înseamnă că prețurile scad, dar presupune faptul că acestea vor înceta să mai crească. Adică, prețurile, după ce au crescut în acest val, nu vor mai reveni niciodată la nivelul precedent, dar este bine când creșterea lor este oprită. În viitor, ar putea fi posibilă reducerea acestora ca o ajustare. Pentru a face acest lucru, BNM trebuie să conducă aceste procese, iar principala metodă este de a reduce consumul cât mai mult posibil prin sterilizarea masei monetare: dacă firmele și gospodăriile nu au bani, nu au costuri și nici creștere a inflației. Dar nu există nici creștere economică.
Dacă facem abstracție de macroeconomie și de acțiunile autorităților de reglementare și ne uităm la tendințele prezente în economie, în afaceri și în microeconomie (buzunarele oamenilor), putem evidenția câteva lucruri îngrijorătoare.
În primul rând, nu este un secret că inflația a început în întreaga lume din două motive, mici și mari: cererea reținută de după criză, cu suprapunerea activizării tiparelor de bani, în principal în Europa și SUA, și criza energetică mondială. Aceasta s-a manifestat în vară și s-a făcut simțită în toamna anului 2021. Iar din februarie 2022, acestor două motive li s-a adăugat un al treilea — acțiunile militare în Ucraina, urmate de sancțiuni și așa mai departe.
Economia mondială în ansamblu, și noi în special, am fi făcut față cererii reținute după criză. Conform unei estimări foarte conservatoare, inflația pe piețele dezvoltate ar fi fost de 3-5%; pentru noi ar fi fost de 10-15% pe an. Criza energetică a adăugat o treime la aceste cifre, iar acțiunile militare au adăugat cel puțin încă o treime. Desigur, acest lucru nu este sigur. În plus, nu știm încă cum va supraviețui lumea, în special Europa (energetic) și Asia și Orientul Mijlociu (alimente), în toamna și iarna care urmează.
Dar putem vedea clar că Moldova se află printre liderii mondiali în ceea ce privește creșterea inflației. Și în acest lucru au un rol atât BNM, cât și băncile comerciale, precum și mentalitatea moldovenilor.
Pe de o parte, BNM sterilizează masa monetară, încercând să forțeze populația să cheltuiască mai puțin și să depună bani în bănci. Fără cheltuieli — fără vânzări — fără creșterea prețurilor.
Dar băncile nu se grăbesc să intre în jocul BNM. BNM majorează rata de bază cu 3 puncte, în timp ce băncile o majorează cu 1-2 puncte la credite și depozite. De exemplu, până la sfârșitul lunii iulie (pe baza ratei anterioare de 18,5% anual și a inflației de 31,8% anual), rata maximă la cele mai scumpe credite (credite de consum pentru persoane fizice) ajunge la 21% anual (pentru clienții cu venituri oficiale), iar pentru persoanele juridice — 16-18% anual (în cazul garanțiilor). În același timp, cele mai profitabile depozite, de obicei cele ale persoanelor fizice, au fost oferite în iulie la un nivel «agale» de 13-14% anual. Toate ratele se situează sub nivelul inflației și se «plimbă» în jurul ratei de referință a BNM cu o marjă minimă pentru băncile comerciale.
Agenția InfoMarket a scris anterior că cea mai mare parte a profitului băncilor comerciale din acest an are la bază veniturile de pe piața Valorilor mobiliare de stat, unde rata este de aproximativ 20% anual, dar și din contul dobânzilor de la Banca Națională pentru plasarea acolo a rezervelor obligatorii. Acum este vorba despre 16,3% anual. Creditarea între timp este o activitate mai riscandă și costisitoare pentru o bancă comercială.
Iar mulți moldoveni, observând inflația galopantă și deprecierea economiilor lor, dimpotrivă, sporesc presiunea asupra consumului: în primul rând, ei fac achiziții amânate la prețuri «vechi». În acest proces, ei apleează adesea la credite. Mulți comercianți cu amănuntul de bunuri de uz îndelungat au aplicat de mult timp așa-numita practică a «creditului zero» în parteneriat cu instituțiile financiare. Prin urmare, prețul produselor de pe raft include deja atât rata dobânzii (de obicei ridicată, deoarece este vorba de un împrumut de consum), cât și un beneficiu suplimentar pentru magazin. Psihologia este concepută pentru a face clientul să creadă că achiziționează bunuri «cu 0% dobândă», deoarece vede aceleași cifre pe eticheta de preț ca și în contractul de împrumut pe 6-24 de luni.
Creșterea ”creditării cu zero procente” este încurajată și de faptul că, pe fundalul inflației galopante, comercianții au dublat sau chiar triplat prețurile (probabil pentru a nu le majora mai târziu). Deci, pe de o parte, BNM face tot ce poate pentru a reduce consumul și creditarea prin creșterea ratei de bază și a rezervelor minime obligatorii, iar pe de altă parte, le-a stimulat.
| Total credite noi oferite în mln MDL | Dinamica față de aceeași lună a anului trecut | Cota persoanelor fizice | Credite acordate persoanelor fizice în mln MDL | |
| Dec-2021 | 4701,9 | 41,40% | 38,5% | 1812,1 |
| Ian-2022 | 2822,1 | 33,50% | 40,9% | 1154,2 |
| Feb-2022 | 4023,8 | 50,50% | 35,4% | 1424,4 |
| Mar-2022 | 4534,4 | 29,10% | 31,9% | 1446,5 |
| Apr-2022 | 3672,5 | 0,70% | 36,4% | 1336,8 |
| Mai-2022 | 4120,2 | 24,50% | 37,7% | 1553,3 |
A fost înregistrată nu numai o creștere a creditării pe sistem în ansamblu, dar există, de asemenea, o tendință constantă de creștere a ponderii creditelor acordate persoanelor fizice. (Din păcate, datele pentru luna iunie fi disponibile abia în a treia decadă a lunii august).
Banca Națională, bineînțeles, vede totul. Înțelege, de asemenea, că cererea de bunuri de uz îndelungat și creșterea creditării au atins sau sunt pe cale să atingă vârful, mai ales pe fondul ultimei majorări — cu 3 puncte procentuale (la 21,5% anual) — a ratei de bază și a rezervelor minime obligatorii pentru fondurile atrase atât în lei (la 40%), cât și în valută (la 45%).
Mai rămân încă câțiva factori care pot influența inflația: prețul gazelor, prețul produselor petroliere și logistica globală de export-import. În timp ce logistica, deși cu costuri în creștere, se îmbunătățește deja treptat, iar costul produselor petroliere se normalizează treptat după creșterea bruscă din iunie, mai există încă problema prețului gazelor. În august, prețul de achiziție a fost de 1458 dolari pentru 1000 de metri cubi (un record!), ceea ce reprezintă o creștere de 48,8% față de iulie (980 dolari). Da, formula de calcul a costului gazului se schimbă iarna, iar prețul este de obicei mai mic decât vara, dar pentru noi este încă un factor de incertitudine, inclusiv în ceea ce privește impactul asupra inflației.
Există și un alt aspect important, influențat de decizia BNM de a majora rata de bază — economia internă. Banca Națională recunoaște că majorarea ratelor împiedică dezvoltarea economică a țării, dar stabilește priorități: în primul rând, vom stopa creșterea inflației, apoi vom relaxa politica monetară «pentru a susține redresarea și dezvoltarea economică în 2023», spune guvernatorul BNM, Octavian Armașu.
Problema este că întreprinderile au încetinit sau au oprit multe proiecte de investiții încă din februarie-martie. În plus, trebuie să înțelegem că, în medie, 40% din creditele noi acordate în Moldova sunt pentru comerț, ceea ce este puternic expus la rezultatele obiectivului urmărit de Banca Națională: reducerea consumului. Sub acțiunea factorilor externi și interni, afacerile se prăbușesc ușor și rapid, în timp ce recuperarea durează mult mai mult.
Și dacă în prima jumătate a anului a existat o creștere a veniturilor fiscale de aproape 30%, trebuie înțeles că această creștere s-a datorat doar creșterii prețurilor și nu creșterii vânzărilor. Și cu siguranță nu creșterii economice. La sfârșitul celui de-al doilea semestru al anului vom vedea în ce stare reală se află deja fragilul business moldovenesc care formează vistieria statului.
Există vorbe că deja din toamnă, UE va începe să ne ajute foarte mult cu programele care au fost implementate în Bulgaria, România și Polonia. În special, programele de sprijinire a dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri), care constau, în esență, în faptul că un întreprinzător poate primi un grant UE de 30-80% din investiții (în funcție de sector) dacă, după o anumită perioadă de timp, reușește să își dezvolte afacerea în funcție de indicatorii conveniți cu donatorul, pe baza acestor investiții. Cea mai reușită țară în acest sens a fost Polonia, care a absorbit aproape toate fondurile europene alocate în cadrul acestor programe, în timp ce în Balcani au fost mult mai puține persoane cu spirit antreprenorial, iar granturile rămase nevalorificate sunt numeroase.
În Moldova, întrebarea este câți oameni capabili și dornici să facă afaceri mai rămân în această țară. Deși succesul programului PARE 1+1, prin care statul oferă unui antreprenor până la 200 de mii de lei sub formă de grant, cu condiția ca acesta să investească o sumă similară sau mai mare, este oarecum încurajator.
Revenind la inflație, menționăm că BNM a evidențiat în prognoza sa trimestrul patru, când inflația ar putea atinge (conform graficului pesimist) maximul proiectat de 37% anual. Aceeași prognoză indică o revenire a inflației în cadrul țintit (5% anual plus sau minus 1,5 puncte procentuale) până la sfârșitul anului 2023.
Vorbind despre inflație, nu putem să nu menționăm o altă «anomalie» a țării noastre: de ce în Moldova sunt cele mai mari prețuri din Europa, în special la produsele alimentare? De exemplu, ouăle din Ucraina vecină sunt de trei ori mai ieftine, iar produsele moldovenești sunt vândute mai ieftin pe rafturile din România decât în magazinele din Moldova? Această «anomalie» inlfuențează, de asemenea, creșterea inflației din țară și rădăcinile ei
Ar trebui să fie identificate și echilibrate.
Și, la final, câteva fapte amuzante despre inflație:
— Cel mai mare nivel al inflației în Moldova a fost înregistrat în 1992 – 2705,7% anual (nu e o greșeală).
— La sfârșitul lunii noiembrie 1993, a fost pusă în circulație moneda națională și inflația a fost de 104,6% anual, de atunci nu au existat valori mai mari.
— Cea mai mare creștere a inflației în Moldova, ca stat independent, a coincis cu prima criză economică globală din 1999 – 43,7% anual.
— Cea mai mică rată a inflației în Moldova – 0,4% anual – a fost înregistrată de două ori: în 2009 și 2020.
— Pe parcursul celor 31 de ani ai Moldovei contemporane, Banca Națională a reușit numai de cinci ori să se încadreze în limitele stabilite de politica monetară, stabilite la 5% anual, plus minus 1,5 puncte procentuale (de la 3,5% la 6,5%): în 2001 – 6,3%; în 2002 – 4,4%; în 2012 – 4,1%; în 2013 – 5,2%; în 2014 – 4,7% anual.