Potrivit prognozelor Băncii Naționale, inflația din Moldova va ajunge în scurt timp la apogeul său – aproape 35%, după care va începe să scadă. Dar foarte lent.
Ce prognozează Banca Națională
Șeful Băncii Naționale, Octavian Armașu, a prezentat, la 9 august, un nou raport asupra inflației din țară. BNM prognozează că vârful va fi atins în trimestrul trei al acestui an, când inflația anuală va ajunge la 34,7%. Inflația va începe apoi să scadă, dar atât de încet, încât este puțin probabil să o observăm în acest an și la începutul anului viitor: în trimestrul al patrulea va scădea cu 0,4 puncte procentuale, până la 34,3%, iar în primul trimestru din 2023 — la 28%. Totuși, BNM se așteaptă ca până la sfârșitul anului viitor inflația să coboare la 8%, iar până la mijlocul anului 2024 — la 6%, adică să revină în coridorul stabilit de Banca Națională de 5% ± 1,5%.
Cu toate acestea, după cum a precizat Armașu, această prognoză este calculată fără a lua în considerare «șocurile neprevăzute». Șeful BNM a mai spus că e puțin probabil să ne așteptăm ca prețurile la carburanți și alimente să crească în viitorul apropiat: «Acum, majoritatea piețelor iau în calcul riscurile. Atât în prețurile pentru combustibili, cât și în cele ale alimentelor au fost deja incluse posibilele riscuri.
Care e situația acum legat de inflație
În luna iunie, rata anuală a inflației (din iunie 2021 până în iunie 2022) a fost de 31,8%. Armașu a menționat că inflația este mare în multe țări din regiune. De exemplu, în România -15%, în Polonia — 14% și în Turcia — 75%. Datele privind inflația pentru luna iulie vor fi prezentate de către Biroul Național de Statistică la 10 august. Cu toate acestea, Armașu a refuzat să dezvăluie aceste date înainte să fie prezentate de Biroul Național de Statistică.
În același timp, el a remarcat că inflația este cel mai mult influențată de creșterea prețurilor la alimente, care reprezintă 12,4% din rata totală a inflației. De asemenea, creșterea tarifelor pentru servicii comunale și transport (8,6%) și creșterea prețurilor la combustibili (3,7%) au un impact semnificativ. Inflația de bază, potrivit lui Armașu, este de 7,2% (inflația de bază reprezintă o tendință pe termen lung a nivelului prețurilor, din care sunt excluse fluctuațiile sezoniere și alte fluctuații temporare ale prețurilor).
De asemenea, Armașu a insistat repetat că Banca Națională a utilizat instrumentele de politică monetară pentru a reduce rata inflației. De exemplu, săptămâna trecută, rata de bază a fost majorată din nou — de la 18,5% la 21,5%. Cu toate acestea, potrivit lui Armașu, dacă nu vor exista «șocuri externe», cel mai probabil Banca Națională nu o va majora din nou.
Ce spun experții
Expertul economic de la centrul Expert Grup Alexandru Fală a menționat că la modul practic, o rată mai mică a inflației înseamnă, de fapt, o scădere a ritmului de creștere a prețurilor: «Dacă, să zicem, prețul unui produs a crescut de la 50 de lei la 100 de lei, acum va crește de la 100 de lei la 110 lei. În orice caz, se așteaptă ca ritmul de majorare a prețurilor să scadă și să revină la coridorul de inflație stabilit».
În același timp, potrivit lui Fală, nivelul optim al inflației pentru economia moldovenească este de circa 3-5%. «Când nu există inflație, este de asemenea rău. O rată scăzută a inflației, pe de o parte, permite dezvoltarea afacerilor, iar pe de altă parte, efectele acesteia sunt resimțite mai puțin de populație», a spus expertul, adăugând că, pe termen lung, o inflație ridicată duce la «o creștere a costului creditării, iar băncile sunt obligate să crească ratele la depozite.
La rândul său, Tatiana Lariușina, doctor în economie, a remarcat că «factorii care împingeau prețurile în sus și-au epuizat puterea. Din cauza majorării prețurilor, populația a redus consumul, inclusiv de alimente și medicamente, a spus expertul. Cu toate acestea, dacă tendința continuă [epuizarea factorilor care declanșează creșteri de prețuri], atunci, potrivit ei, nivelul consumului se va redresa.