Clubul de Presă Economică (CPE) a organizat un seminar pe această temă cu studenții anului III (grupa JR 203) de la Facultatea de Jurnalism a Universității de Stat din Moldova. Subiectul a fost ales chiar de către studenți, deoarece aceștia vor fi absolvenți peste două luni și nu exclud lansarea propriilor afaceri.
În cadrul întâlnirii, au fost analizate diferite modele de finanțare a start-up-urilor și au fost evaluate avantajele și dezavantajele acestora. Astfel, studenților li s-a explicat de ce finanțarea cu capital de risc în Moldova este aproape subdezvoltată: există foarte puține fonduri de capital de risc, nu există o infrastructură inovativă, piața bursieră este slabă, din cauza căreia lichiditatea investițiilor de capital de risc are de suferit. Capitalul de risc se concentrează în principal pe sectorul IT și ia în considerare proiectele cu venituri începând de la 100 mii de dolari pe lună.
Un model simplificat de afaceri la cheie este oferit de franciză, în care drepturile de utilizare a mărcii și a know-how-ului sunt transferate francizorului în schimbul unei redevențe. S-a remarcat faptul că francizorul poate deveni o sursă indirectă de finanțare a proiectului, dar numai în prima etapă. Principalul său dezavantaj este că stabilește un nivel insuportabil al vânzărilor și este complet subordonat standardelor de franciză.
O altă sursă de finanțare este reprezentată de subvenții. Participanții la seminar au aflat că în Moldova există atât programe de granturi de la donatori externi, cât și de la stat. Valoarea finanțării pentru înființarea micilor întreprinderi variază între 15-30 mii de euro. Un program recent de la ODIMM oferă 200 de mii de lei. Dar bazarea pe granturi are dezavantajele sale. Trebuie să se țină cont de concurența mare a solicitanților, de birocrația de raportare și de caracterul pe termen scurt al finanțării. Există, de asemenea, riscul de a te lăsa dus de val în căutarea de granturi, ceea ce poate reduce viabilitatea startup-ului în sine.
În acest context, învinge creditarea bancară, cel mai răspândit instrument financiar în rândul întreprinderilor mici din Moldova. Cu ajutorul exemplelor, studenților li s-a arătat că, în primul rând, procedura de debursare a acestor fonduri de împrumut este simplificată. În al doilea rând, spre deosebire de instituțiile de microfinanțare care lucrează cu împrumuturi «rapide», băncile au rate ale dobânzii mai mici, de multe ori. În al treilea rând, este vorba de o finanțare pe termen lung, de până la 60 de luni, iar primul an este adesea o perioadă de grație. Există un singur dezavantaj: startup-urile sunt considerate proiecte cu risc ridicat, astfel încât băncile sunt prudente cu privire la astfel de solicitanți, selectând cererile cu potențial maxim de randament.