Aceste date au fost anunțate de guvernatorul Băncii Naționale, Octavian Armașu, în cadrul ședinței de luni a Clubului Presei Economice, unde a fost prezentat cel de-al doilea Raport asupra inflației pentru acest an. Potrivit acestuia, rata anuală a inflației își va continua tendința de scădere rapidă în acest an, iar apoi va fi relativ stabilă până la sfârșitul perioadei de prognoză. Se preconizează că inflația va reveni în intervalul țintă (5% ±1,5pc) în trimestrul IV 2023 și va rămâne stabilă până la sfârșitul orizontului de prognoză.
Creșterea inflației va fi susținută de prețurile reglementate, de inflația de bază și de prețurile alimentelor. Rata anuală de creștere a prețurilor la combustibili va scădea în primele două trimestre consecutive, după care se preconizează că va crește până în trimestrul al doilea al anului viitor și se va stabiliza ulterior. Cererea agregată va fi negativă în cursul anului 2023 și în primul trimestru al anului viitor, din cauza finanțării mai reduse a gospodăriilor, a cererii externe negative, a producției agricole mai mici comparativ cu anul trecut și a condițiilor monetare restrictive.
Impulsul fiscal va atenua scăderea cererii agregate și va conduce la o creștere a cererii agregate începând cu al doilea trimestru al anului viitor. În același timp, condițiile monetare reale pentru cererea agregată vor fi restrictive pe durata perioadei de prognoză. Noua prognoză a Băncii Naționale pornește de la un context economic internațional mai favorabil decât în perioadele anterioare, dar este încă sub potențial și prezintă numeroase riscuri și incertitudini. Perspectivele economice mondiale sunt umbrite de creșterea ratelor dobânzilor în economiile avansate și de o redresare relativ lentă a cererii în China.
Prețurile de pe piața internațională sunt în scădere față de maximele din anul precedent, ca urmare a disipării riscurilor, precum și a consumului mai mic în comparație cu oferta potențială în multe segmente. Comparativ cu rundele anterioare de previziuni, când criza energetică din Europa sugera o perspectivă sumbră la nivel regional, runda actuală are o perspectivă mai optimistă pentru economia zonei euro.
Astfel, se preconizează că în 2023 economia zonei euro va crește cu 1% (anterior se prognoza o creștere zero), iar în 2024 cu 1,6% (în loc de 1,2%). Rusia, în loc să se contracte cu 2,9% în 2023, se așteaptă ca în 2023 să crească cu 0,7%, iar în 2024 PIB-ul său să crească cu 1,3%. Inflația în zona euro va fi de 5,3% în 2023 (în loc de 5,9%, cât se preconiza anterior), dar va fi ușor mai mare decât se preconiza, de 2,9% în 2024 (anterior se preconiza 2,4%).
În Rusia, inflația va fi de 7% (în loc de 6,2%) în 2023 și de 4,6% (în loc de 5,5%) în 2024. Se preconizează că raportul euro/dolar va fi de 1,11 și 1,18 în 2023-2024 (proiecția anterioară era de 1,08 și 1,09), în timp ce rubla rusească se va deprecia — raportul său față de dolarul american va fi de 78 și, respectiv, 89 de ruble în 2023-2024. Ratele Euribor vor fi mai mari decât se preconiza anterior: 3,4% în 2023 (în loc de 2,9%) și 3,6% în 2024 (în loc de 2,7%).
Se preconizează că prețurile la gazele naturale vor scădea, dar se așteaptă ca prețurile la petrol să crească. De exemplu, prețul barilului de Brent va fi de 82,7 dolari în 2023 și de 77,7 dolari în 2024 (în loc de 79,4 dolari și, respectiv, 76,4 dolari). Prețurile mondiale pentru gazele naturale, conform prognozei, vor fi în scădere în următorii 2 ani: în 2023, prețul va fi de 709,8 dolari pe mia de metri cubi (prognoza anterioară — 852,7 dolari pe mia de metri cubi), iar în 2024 — 664,2 dolari pe mia de metri cubi (în loc de 851,7 dolari).
În 2023, prețurile materiilor prime agricole pe piața mondială vor scădea cu 10% (prognoza anterioară era de 7,2%), dar în 2024, ritmul de scădere va încetini — la 0,9% (prognoza anterioară era de 0,3%).