Perspectiva inflației a Băncii Naționale, publicată la 15 mai, include o listă de riscuri care ar putea avea presiuni inflaționiste sau deflaționiste, devenind, de asemenea, un factor de incertitudine în perspectiva inflației. Specialiștii Băncii Naționale consideră că războiul în curs de desfășurare din Ucraina face dificilă prevenirea unor eventuale șocuri, iar apropierea Republicii Moldova de conflictul armat reduce investițiile și afectează formarea prețurilor, astfel încât criza economică și geopolitică regională are presiuni inflaționiste.
De asemenea, conflictul militar creează riscuri suplimentare de preț pentru bunurile vândute pe piața internă. Astfel, înlocuirea unor bunuri din Ucraina cu produse similare din alte țări, precum și cererea suplimentară de bunuri din Ucraina creează o presiune inflaționistă suplimentară. Agenții economici trebuie să folosească rute alternative pentru a ocoli Ucraina pentru a exporta/importa bunuri și să caute noi furnizori, ceea ce crește costurile de transport al bunurilor și declanșează inflația. Același impact, sau cel puțin un factor de incertitudine, se observă în comerțul exterior cu Turcia.
După cutremurul din 6 februarie, Turcia a impus restricții la exportul de legume și fructe, ceea ce va afecta valoarea acestor produse înainte de începerea sezonului agricol în Moldova. În același timp, importurile de produse industriale și agricole din Turcia ar putea scădea, ceea ce va afecta prețurile. Se așteaptă ca alegerile prezidențiale din Turcia să determine viitorul lirei turcești și poziția țării în ceea ce privește acordul privind cerealele din Marea Neagră. În ceea ce privește produsele agricole locale, prețurile sunt afectate de factorii meteorologici nefavorabili (îngheț, precipitații excesive), precum și de costurile de recoltare, transport, depozitare și comercializare. În cazul unor temperaturi mai scăzute sau al unor precipitații abundente, prețurile produselor agricole vor fi mai mari decât previziunile Băncii Naționale pentru lunile următoare.
De exemplu, ploile abundente și temperaturile mai scăzute decât cele normale din prima jumătate a lunii aprilie au afectat procesul de dezvoltare a unor culturi, în special a pomilor fructiferi înfloriți, și au îngreunat însămânțarea culturilor de primăvară în câmp). Acest lucru ar putea duce la prețuri mai mari pentru anumite categorii de fructe și legume. Raportul dintre cursul de schimb nominal și cursul de schimb real efectiv al leului (Neer/Reer) ar putea, de asemenea, să influențeze creșterea prognozei privind inflația medie anuală.
Aprecierea monedei naționale este un stimulent pentru importuri și ar putea afecta cifrele privind exporturile nete ale Moldovei. Dar, în combinație cu creșterea recentă a prețurilor bunurilor și serviciilor pe piața internațională, deficitul comercial va continua să fie negativ, afectând deprecierea leului moldovenesc. În ceea ce privește factorii deflaționari, unul dintre ei ar putea fi reducerea prețurilor la gazele naturale în regiune, care a început la sfârșitul anului trecut — acest lucru creează premisele pentru tarife mai mici la gaze și încălzire pentru consumatori.
Cu toate acestea, având în vedere posibila disponibilitate a rezervelor de gaze achiziționate la prețuri mai mari, precum și abaterile financiare existente acumulate în perioadele precedente, reducerea tarifelor ar putea veni puțin mai târziu. Momentul și mărimea ajustării tarifelor la gaz nu sunt cunoscute. Presiunile deflaționiste ar putea avea ca efect reducerea numărului de refugiați în Moldova. În prezent, aceștia contribuie în mod direct la cererea de consum din partea populației, iar întoarcerea lor în Ucraina sau în alte regiuni va duce la scăderea cererii interne.
Un alt factor deflaționist pe care Banca Națională îl citează ca fiind o răspândire lentă a modificărilor de politică monetară asupra ratelor la creditele nou emise în lei. Acest lucru duce la amânarea deciziilor agenților economici și a gospodăriilor de a contracta credite. BNM constată că principalele canale de transmisie a politicii monetare (ratele dobânzilor, creditele) funcționează cu dificultăți, ceea ce mărește timpul de impact al politicii monetare asupra economiei naționale.