Acest lucru a fost anunțat de guvernatoarea BNM, Anca Dragu, la prezentarea celui de-al doilea Studiu asupra inflației din acest an. Ea a menționat că rata anuală a inflației va rămâne relativ stabilă pe toată perioada de prognoză. Rata inflației va fluctua în jurul țintei de 5% ±1,5 p.p. și se va menține în intervalul stabilit pe tot parcursul orizontului de prognoză. Valoarea minimă a inflației este preconizată în trimestrul III 2024 (+3,5%), iar cea maximă — în trimestrul I 2025 (+6,4%).
O astfel de dinamică se datorează contribuției pozitive a tuturor componentelor inflației, cu excepția prețurilor reglementate în trimestrul II 2024 și a prețurilor combustibililor în cele 3 trimestre începând cu trimestrul III 2025, când vor avea un impact negativ asupra ratei inflației. Anca Dragu a subliniat că, față de raportul anterior, publicat în luna februarie a acestui an, previziunile au fost ușor majorate, cu 0,3 pp pentru anul 2024 și cu 0,1 pp. — pentru anul 2025.
Creșterea se datorează cererii agregate mai mari până în T2 2025, impactului efectelor sezoniere în trimestrul II 2025 și trimestrul I 2026, prețurilor mai mari la produsele alimentare de bază la nivel mondial și așteptării unor prețuri mai mari ale petrolului pe piețele internaționale pe toată perioada. În același timp, până în trimestrul II 2025, inflația «importată» mai mică, cererea agregată negativă în trimestrul III 2025 și prețurile mai mici la gazele naturale în comparație cu previziunile anterioare vor consolida revizuirea în sens ascendent a perspectivelor privind inflația.
Noua prognoză a Băncii Naționale se bazează pe ipotezele că, în 2025, creșterea economică în zona euro va fi mai mare, iar inflația se va deplasa mai lent către țintele Băncii Centrale Europene; ratele dobânzilor în SUA vor scădea mai lent; se preconizează prețuri mai mari la petrol și prețuri mai mici la gazele naturale; prețurile internaționale la produsele alimentare vor crește mai moderat decât în anii precedenți. În țările din regiune, inflația scade rapid dincolo de limita inferioară a țintelor, dar inflația rămâne ridicată în unele țări, dar acest lucru poate să nu fie legat de riscurile inflaționiste. Cu excepția României, ratele anuale ale inflației în țările din Europa Centrală și de Est au atins valorile-țintă.
Guvernatoarea Băncii Naționale a precizat, de asemenea, că diverși factori interni și externi pot afecta prognoza de bază a Băncii Naționale. De exemplu, intensificarea presiunilor geopolitice în Orientul Mijlociu și escaladarea conflictului vor avea un impact inflaționist — poate contribui la creșterea prețurilor la energie; șocul temporar al ofertei asupra formării prețurilor internaționale la produsele alimentare; vulnerabilitatea prețurilor la fructele și legumele produse local din cauza condițiilor meteorologice incerte; dolarizarea economiei. Impactul deflaționist poate fi cauzat de scăderea prețurilor la gazele naturale în regiune și menținerea acestora la un nivel relativ stabil, ceea ce, în consecință, poate duce la scăderea tarifului la gaze în Moldova; scăderea numărului de consumatori care se află în Moldova; finanțarea bugetului și factorii fiscali. Incertitudinea poate fi cauzată de ajustările politicii monetare; configurația geopolitică după alegerile din 2024; incertitudinea cu privire la momentul și mărimea majorărilor tarifare; recolta 2024-2025; lichiditatea sectorului bancar și posibilele incertitudini cu finanțarea externă.