Banca Națională a Moldovei poate deveni mai independentă în aspecte de supraveghere bancară. În special, conducătorii Băncii Naționale nu vor putea fi urmăriți penal fără dispoziția procurorului general și a deciziei Curții de Apel. În plus, instanța nu va putea aresta acțiunile băncii care prin dispoziția Băncii Naționale au fost scoase la vânzare. Un proiect de lege care prevede acest lucru a fost aprobat de guvern în data de 5 noiembrie. Proiectul este și una dintre condițiile pentru semnarea noului acord de credit cu FMI. Încercăm să facem lumină de ce autoritățile nu s-au grăbit cu acest document și cui încurcă independența Băncii Naționale.

Despre ce proiect este vorba

În data de 5 noiembrie, guvernul a aprobat proiectul de lege, elaborat de Banca Națională, care oferă BNM mai multă independență în aspecte legate de supraveghere bancară.

Este vorba despre amendamente la legile ”Despre Banca Națională a Moldovei”, ”Despre activitatea bancară”, ”Privind redresarea și rezoluția bancară”, modificări la Codurile Administrativ, Penal, de Procedură Penală.

Din nota informativă rezultă că aceste modificări vor permite definirea clară a regimului de control judecătoresc asupra unor decizii ale Băncii Naționale care vizează evaluarea acționarilor băncilor.

Mai mult, noul proiect de lege descrie amănunțit specificul protecției juridice a celor care se cred afectați de atitudinea BNM. În document se mai vorbește despre garanții angajaților BNM, care vor permite asigurarea unui echilibru dintre necesitatea desfășurării de către BNM a unor atribuții complicate, pe de o parte și drepturile legale și interesele persoanelor vizate de această activitate, pe de altă parte.

De exemplu, unul dintre amendamentele la ”Legea despre Banca Națională a Moldovei” obligă judecătorii să se conducă de concluziile și estimările BNM la adoptarea deciziilor, cu excepția cazurilor când instanța constată că greșeala BNM a dus la un rezultat contrar, față de cel planificat de BNM.

Această formulare a fost argumentată inclusiv prin faptul că anume Banca Națională deține competențele și posibilitățile necesare pentru a face evaluarea, pentru a formula constatările concluziile respective în aspecte ce țin de redresarea băncilor.

Autorii fac trimitere în nota informativă și la directiva europeană 214/59/UE, care stabilește condițiile pentru redresarea sau reglementarea insolvenței organizațiilor de creditare sau companiilor investiționale. Directiva mai prevede caracterul limitat al controlului judecătoresc asupra dosarelor legate de redresarea băncilor și necesitatea de a se ține cont de estimările organului de reglementare. În același timp, în directivă se subliniază că gradul de complexitate al acestor evaluări și expertize nu trebuie să împiedice instanțelor naționale să verifice exactitatea și fiabilitatea probelor invocate de banca centrală.

În nota informativă se menționează că judecătorii trebuie să se conducă anume de concluziile BNM în privința situației dintr-o bancă sau alta. Dacă în acestea se vor conține erori, instanța le va descoperi ușor.

Proiectul de lege mai explică particularitățile compensării prejudiciului cauzat prin acte administrative ilegale sau neexecutare la timp a cerințelor BNM. Modificările țin și de evaluarea prejudiciului cauzat acționarilor, dacă BNM a retras licența.

Prejudiciul de facto, conform proiectului, va fi stabilit în baza prețului acțiunilor băncii din data aprobării deciziei de către BNM, pe baza rezultatului de audit al băncii, efectuat de o companie internațională de audit cu renume, numită de judecată.

În proiect sunt descrise amănunțit nuanțele desfășurării evaluării prejudiciului, inclusiv pentru evitarea situațiilor, când acționarii pot profita neargumentat de pe seama bugetului. În același timp, proiectul prevede că șefii Băncii Naționale pot fi supuși urmăririi penale numai dacă există o dispoziție în acest sens din partea procurorului general, avizată de trei magistrați ai Curții de Apel.

În Codul Penal a fost introdus și un articol nou, ”Neglijența în activitatea bancară”, în care este descris amănunțit în ce situații neglijența BNM poate fi supusă urmăririi penale. Acum, sub incidența acestei prevederi pot ajunge și mici erori ale angajaților BNM.

Proiectul de lege prevede și interdicția pentru sechestrarea acțiunilor emise de bănci, care ajung sub incidența unor articole din legea privind activitatea bancară. Această interdicție va permite băncilor, de exemplu, să execute prescripțiile Băncii Naționale privind vânzarea acțiunilor. În același timp, interdicția nu vizează mijloacele bănești obținute din vânzare acestor acțiuni.

Ce spun autoritățile

Menționăm că încă în data de 3 septembrie, Ministerul Finanțelor a publicat acest proiect pe portalul particip.gov.md. Fiind solicitați de noi să comenteze de ce a durat atât de mult timp până guvernul a aprobat acest proiect de lege, reprezentanții Ministerului Finanțelor au precizat că documentul a fost supus procedurii legale de studiere și analiză a avizelor de la diferite instituții de stat, iar în baza acestora documentul a fost îmbunătățit.

Banca Națională a anunțat că a elaborat proiectul de lege cu suportul FMI, ca să fie întărită independența BNM, necesară pentru desfășurarea de către bancă a funcțiilor sale.

În data de 2 noiembrie, despre situația legată de acest proiect de lege a vorbit Ion Chicu. El a menționat că documentul este una dintre condițiile pentru încheierea acordului de credit cu FMI, pe care Moldova deocamdată nu a îndeplinit-o. Tergiversarea adoptării proiectului a fost explicată de Chicu prin perioada alegerilor și faptului că Parlamentul nu s-a convocat în ședințe din 11 septembrie. Între timp, nici guvernul nu a aprobat acest document.

Premierul a menționat că FMI în mod obișnuit nu încheie noi acorduri de creditare până la încheierea campaniilor electorale și a exprimat speranța că deputații vor adopta proiectul de lege imediat după alegeri, iar guvernul va putea până la sfârșitul anului să semneze acordul cu FMI.

Ce spun experții

Fostul ministru al Finanțelor Veaceslav Negruța crede că ”autoritățile politice frânează adoptarea proiectului de lege”. ”Și Parlamentul, care acum e în ceață politică, nu are aici nicio atribuție. Cel puțin acum. Dacă decizia așa și nu va fi adoptată, acest lucru va însemna că puterea a lipsit Moldova de mijloace și de programul de dezvoltare, propus de FMI, deoarece puterea are acum alte priorități și nu dispune de libertate de acțiune”, a explicat Negruța.

Potrivit lui, ”discuțiile despre independența BNM au un caracter relativ închis și interpersonal și se poartă între reprezentanții actualei guvernări, ceea ce și a dus la aceste condiții de aprobare a noului program cu FMI”. ”Această istorie este legată, chipurile, de plângerile șefului BNM, Octavian Armașu, pe conducerea țării, pe care le-ar fi transmis FMI. Despre aceasta a scris cu ironie premierul pe Facebook la începutul verii, precum că BNM se plânge și scrie scrisori”, a menționat Negruța.

Potrivit lui, această situație a dus la dezbateri aprinse în timpul misiunii din iulie a FMI. ”Între timp, deja exista precedentul când președintele a propus propria metodă de folosire a rezervelor valutare, care s-ar fi aflat la Washington, ceea ce, în opinia sa, este rău. Mai târziu, în septembrie, acesta visa să reglementeze cursul valutar, criticând Banca Națională pentru inacțiune. Au existat și discuții în jurul dosarelor inițiate de procuratură unor angajați ai BNM și legate de unele nereguli din bănci comerciale aparte”, a spus expertul.

Mai mult, potrivit lui Negruța, Dodon are planuri mari în privința Băncii Naționale după alegeri. ”Încă de la întâlnirea din iulie, de la Condrița, el are înțelegeri cu Vadim Krasnoselski și care vizează activitatea independentă a Băncii Naționale. Și din partea președintelui se exercită presiuni dure pentru obținerea regulamentului dorit al BNM, în privința căruia au convenit la Condrița Dodon și Krasnoselski. Termenul indicat era 1 noiembrie. Dar BNM se împotrivește, pentru că este ilegal și neconstituțional”, a menționat Negruța.

Președintele în exercițiu, Igor Dodon, nu a reacționat la rugămintea de a comenta declarațiile privind presiunile asupra Băncii Naționale.

Amintim că în vara anului 2019, băncile și întreprinderile transnistrene s-au confruntat cu probleme la unele operațiuni bancare, deschiderea conturilor în băncile moldovenești și convertirea valutei. Administrația transnistreană a acuzat Chișinăul de blocadă financiară. BNM a explicat atunci că este vorba despre combaterea spălării banilor, iar companiile și băncile sunt obligate în anumite situații să demonstreze proveniența banilor.

Directorul executiv al o bancă centrală independentă și bine capitalizată este, de fapt, baza stabilității macrofinanciare a oricărei țări. ”Este o axiomă împărtășită de majoritatea țărilor occidentale. Și asta pentru că independența Băncii Naționale îi permite să își desfășoare mandatul indiferent de contextul politic, alegeri, etc. Acest lucru asigură predictibilitatea politicii monetar-creditare, stabilitatea mediului inflaționist și, respectiv, stabilitatea macrofinanciară”, a menționat Lupușor după ce Dodon a propus ca pe seama BNM să fie pusă stingerea parțială a datoriei de stat, în care autoritățile au transformat anterior miliardul furat.

Expertul a mai indicat asupra lacunelor din legea despre Banca Națională, care nu oferă angajaților băncii garanții că nu vor fi pedepsiți pentru deciziile pe care le adoptă. Lupușor s-a arătat indignat și de cerințele lui Chicu de a obliga angajații Băncii Naționale să-și plătească singuri avocații și să nu folosească mijloacele din bugetul BNM. ”Este un atentat la independența folosirii propriului buget”, a subliniat Lupușor.

Natalia Melnic, Newsmaker.md