Guvernatorul Băncii Naționale, Octavian Armașu, a declarat vineri, în cadrul unei conferințe de presă, că decizia a fost luată de Comitetul executiv al BNM în cadrul ședinței din 3 iunie. De asemenea, ratele dobânzilor la creditele și depozitele overnight au fost majorate cu 3 puncte procentuale — de la 17,5% la 20,5% și, respectiv, de la 13,5% la 16,5% anual.
În același timp, participanții au avut în vedere creșterea treptată a rezervelor obligatorii din fondurile atrase în lei și în valută convertibilă și neconvertibilă. În special, s-a stabilit că rezervele obligatorii din fondurile atrase în lei și în valută neconvertibilă vor fi majorate cu 2 puncte procentuale în perioada 16 iunie — 15 iulie — de la 30% la 32% din baza de calcul, iar în perioada de aplicare, de la 16 iulie la 15 august, cu încă 2 puncte procentuale — de la 32% la 34%. În același timp, rata rezervelor minime obligatorii pentru fondurile atrase în monedă liber convertibilă va fi majorată cu 3 puncte procentuale în perioada 16 iunie — 15 iulie — de la 33% la 36% din baza de calcul estimată, iar în perioada 16 iulie — 15 august cu încă 3 puncte procentuale — de la 36% la 39% din baza de calcul estimată.
Guvernatorul BNM, Octavian Armașu, a declarat că riscurile și incertitudinile privind stabilitatea prețurilor de consum sunt înalte, ceea ce a determinat menținerea unei politici monetare restrictive. El a declarat că măsurile de politică monetară adoptate sunt oportune din mai multe puncte de vedere. Acestea se referă la atenuarea efectelor celei de-a doua runde de șocuri externe asupra prețurilor, la echilibrarea cererii agregate, la încurajarea economiilor în detrimentul consumului imediat și la atenuarea presiunii pentru deprecierea monedei din cauza creșterii deficitelor de cont curent și a ieșirilor de capital.
Octavian Armașu a precizat că politica monetară promovată de BNM creează condiții monetare care pot atenua ratele înalte de creștere a prețurilor de consum și efectele secundare ale șocurilor de ofertă. Astfel, BNM urmărește să ancoreze așteptările inflaționiste și să readucă inflația la ținta de 5% (±1,5 p.p.). Potrivit acestuia, condițiile economice regionale și globale continuă să fie afectate de situația din Ucraina și, respectiv, de riscurile și incertitudinile aferente. Inflația mondială s-a accelerat, ca urmare a: creșterilor continue ale cotațiilor de pe piețele internaționale ale materiilor prime, alimentelor și energiei și a întreruperilor în lanțurile de aprovizionare, producție și transport. În acest context, băncile centrale și-au revizuit în creștere previziunile privind inflația pentru trimestrele următoare și au reacționat prin menținerea unei politici monetare antiinflaționiste.
Șeful BNM a spus că contextul regional și internațional dezechilibrează situația macroeconomică internă și exercită presiuni asupra inflației prin intermediul canalului de import. În comparație cu alte țări, Moldova are o dependență mai mare de cotațiile și evenimentele de pe piețele internaționale, ceea ce o face mai vulnerabilă la șocurile de preț. Referindu-se la inflație, Octavian Armașu a spus că rata anuală a acesteia a crescut de la 22,2% în martie la 27,1% în aprilie, ca urmare a unui șir de factori care se compun.
Pe lângă componenta de import, un factor important al ratei inflației este reprezentat de ajustarea întârziată a tarifelor reglementate. În același timp, situația tensionată din regiune și riscurile de escaladare a acesteia mențin incertitudinea cu privire la perspectivele inflației pe termen mediu. Prețurile importurilor de energie și de alimente vor continua să fie factorii determinanți ai tendințelor viitoare ale inflației. Acestea din urmă sunt susceptibile de a înlocui bunurile din Ucraina, iar efectele proinflaționiste corespunzătoare vor activa factorii de ofertă prin intermediul costurilor de producție.
Perspectivele de creștere a PIB-ului pe termen mediu depind de evoluția războiului din Ucraina, de riscurile și incertitudinile implicate. În acest sens, sunt identificați factorii care pot afecta consumul gospodăriilor. Pe de o parte, există un impact proinflaționist al cererii din partea refugiaților și, pe de altă parte, un impact dezinflaționist în ceea ce privește reducerea surselor de finanțare a consumului legate de primirea de remitențe. Pe fondul perturbării lanțurilor de aprovizionare și a logisticii comerțului exterior, persistă tendința de substituire și restructurare a sectoarelor economice.
Din cauza costurilor mai mari ale îngrășămintelor minerale și ale energiei, agricultorii trebuie să suporte costuri ridicate, ceea ce creează premisele pentru o scădere a activității agricole în acest an și pentru persistența prețurilor ridicate la alimente.
Condițiile monetare, corectate de caracterul restrictiv al politicii monetare actuale, rămân favorabile pentru a susține economiile, a atrage depozite și, în același timp, a slăbi consumul gospodăriilor și creditul de consum, care încălzesc economia și alimentează presiunile inflaționiste. Potrivit guvernatorului BNM, analizele recente arată o creștere a dobânzilor la creditele noi în monedă națională și o scădere corespunzătoare a ratei de creditare, ceea ce diminuează presiunea asupra inflației. În timp ce ratele la noile depozite atrase în monedă locală continuă să înregistreze o tendință progresivă, deponenții au manifestat reținere pe fondul incertitudinii legate de evoluția conflictului armat din țara vecină.
Cu toate acestea, datele săptămânale indică o tendință de creștere a volumului de depozite noi atrase în lei moldovenești, după ce în luna martie acesta a scăzut. Octavian Armașu a spus că riscurile și incertitudinile globale, regionale și naționale sunt amplificate de impactul conflictului militar din Ucraina, iar perspectivele condițiilor economice în contextul acestor evoluții sunt nesigure. Analiza și evaluarea informațiilor macroeconomice disponibile, în urma rundei de prognoză din aprilie, indică faptul că riscul de deviere de la prognoza pe termen mediu privind creșterea progresivă a inflației persistă pe întregul orizont de prognoză, cu excepția trimestrului al doilea.
La baza evaluării riscului de deviere au stat ipotezele externe legate de scăderea activității economice mondiale și de creșterea prețurilor petrolului și ale alimentelor la nivel mondial în comparație cu așteptările din Raportul privind inflația din luna mai. Mai mult, riscurile interne legate de posibilele acțiuni ale autorităților de susținere a populației și agenților economici în perioadele următoare, precum și ajustarea tarifelor reglementate vor avea un impact proinflaționist.
Guvernatorul BNM a menționat că deciziile Comitetului Executiv privind politica monetară vor fi influențate de evoluția și perspectivele inflației pe termen mediu, de monitorizarea și evaluarea riscurilor interne și externe. Următoarea reuniune a Comitetului executiv pentru promovarea politicii monetare va avea loc la 8 august, conform calendarului aprobat.