Ritmurile alerte de creștere a prețurilor la alimente și bunuri de larg consum, în special la resursele energetice, nu ne permit să spunem că Moldova „este la un pas de hiperinflație”. În opinia experților intervievați de corespondenții Infotag, în Moldova procesul de creștere a prețurilor, în pofida ratei anuale a inflației de 29%, este departe de noțiunea clasică de „hiperinflație”.
Experții consideră că problema nu rezidă doar în creșterea prețurilor la bunuri și servicii, dar și în atitudinea populației față de bani. Această chestiune este mult mai importantă și mai dificil de evaluat. Potrivit experților, se poate vorbi de hiperinflație atunci când rata lunară a inflației într-o țară depășește 50%. Alți autori vorbesc despre o creștere de 100% a prețurilor în decurs de trei ani.
Un alt indiciu, care, din punctul de vedere al experților, este mai important, ar fi o scădere bruscă a încrederii în bani, care își pierd rolul firesc pe care-l au în economie de măsură a valorii, ca instrument de circulație și acumulare.
Dorința unor politicieni moldoveni de a-i atribui Băncii naționale (BNM) toată latura negativă a inflației nu rezistă criticilor, mai ales în situația în care guvernul declară acest lucru. Există doar două explicații pentru aceasta: analfabetismul sau lupta fără principii pentru „portofolii”. Şi una, şi alta pot dăuna grav pieței financiare, iar pe viitor — întregii economii a Moldovei.
Chiar și oamenii obișnuiți, persoanele care sunt departe de a înțelege procesele macroeconomice,conștientizează că inflația actuală are un „caracter de import” și este legată în principal de confruntarea dintre două sisteme politice și economice, aspect ce devine evident mai ales în situația războiului din Ucraina.
Judecând după toate previziunile anterioare ale BNM, autoritatea de reglementare se aștepta de mult și s-a pregătit pentru o majorare semnificativă a prețurilor în această perioadă. Procesele în valuri din lumea financiară n-au fost anulate de nimeni. Ne putem convinge de acest lucru consultând rapoartele autorității de reglementare pentru ultimii doi ani.
„Acțiunile reale ale BNM ni se par destul de adecvate și oportune. Singurul lucru pe care nimeni nu l-ar fi putut prevedea a fost declanşarea conflictului militar, sancțiunile ulterioare și barierele logistice pe piețele de export care sunt importante pentru economia Republicii Moldova”, menţionează experții.
Prețul resurselor energetice de toate tipurile a depăşit maximele istorice, iar de la acestea a pornit un lanț de prețuri în creștere la bunuri și servicii. BNM și-a ajustat deciziile prin majorarea bruscă a ratei de bază, a înăsprit cerințele pentru politicile de credit ale băncilor comerciale. Și toate acestea pentru a reduce presiunea monetară asupra economiei. Dacă efectul asupra pieței financiare al ratelor de bază care au ajuns la 18,5% pentru tranzacțiile pe termen scurt, și pentru creditele și depozitele overnight de 20,5% și, respectiv, 16,5%, este cunoscută de mulți, atunci despre cerințele modificate pentru creditarea de consum vorbesc doar specialiștii. Dar acest moment va afecta un segment mare al populației și sfere întregi de afaceri, în special domeniul construcțiilor.
Pentru creditori, BNM a stabilit un plafonul maxim între valoarea creditului și garanție de 80%. În același timp, raportul datorie-venit în creditele de consum nu trebuie să depășească 40% din venitul demonstrat creditat în ultimele șase luni. A fost determinat și termenul maxim al unui împrumut — cinci ani pentru creditele de consum și treizeci de ani pentru creditele imobiliare. Există excepții de la aceste reguli, dar se pare că acestea vor fi utilizate foarte rar.
Pentru a egaliza șansele jucătorilor, cerințe similare au fost elaborate şi de Comisia națională a pieței financiare (CNPF), care supraveghează sectorul creditării nebancare.
Și chiar în situaţia în care inflația actuală are o valoare de două cifre, BNM nu renunță la obiectivul stabilit anterior. Potrivit acesteia, banca va face tot posibilul pentru a reveni la o rată a inflaţiei eficientă pentru economia locală — de 5%, cu abateri de 1,5%.
Dar principala realizare a BNM în lupta împotriva inflației a fost practica sa de a menține cursul leului moldovenesc, pentru care majoritatea agenților economici ar trebui să-i fie recunoscători. Experții și specialiștii speră că o astfel de activitate a BNM nu va deveni un declanșator pentru o devalorizare bruscă în viitor, deși, după cum arată practica, orice intervenție în procesele pieței dobândește potențialul unor însuşiri „explozive”.
De altfel, cel mai recent raport analitic al BNM precizează că la sfârșitul anului 2021, la mai multe categorii de prețuri reglementate, atât la nivelul administrației publice centrale, cât și la nivelul administrației publice locale, s-au acumulat în mod deliberat abateri financiare semnificative.
„În ultimii 5-10 ani, o parte a serviciilor au fost subvenţionate direct sau indirect din bugetele locale, iar unii furnizori au acumulat abateri negative semnificative din cauza neajustării tarifelor la costuri. De menționat că această presiune inflaționistă se poate materializa în viitor și va contribui la evoluția inflației, atât prin efecte directe, cât și indirecte asupra altor bunuri și servicii”, notează autoritatea de reglementare în raport.
Prin eforturile conjugate ale comunității bancare și ale BNM, sectorul a reușit parțial să restabilească încrederea populației. Acest lucru se vede atât din deducerile la fondurile nou-atrase, din a căror sumă o parte este depusă în conturile BNM — o creștere pentru primul trimestru de 21,1% (25 miliarde lei), cât și din profitul total al băncilor care a crescut față de perioada corespunzătoare a anului trecut cu 89,4% (377,5 milioane lei), până la 800 milioane lei. Și, ceea ce este important, în perioada de criză, băncile au reuşit nu doar să mențină, dar și să sporească rentabilitatea activelor (2,7%) și capitalului (16%), care au crescut cu 0,7 și, respectiv, 3,6 puncte procentuale de la începutul anului 2022.
Și totuși, există dintre cei care încearcă să dea vina pe BNM pentru inflația ridicată din Moldova, afirmând că aceasta este „o atitudine condescendentă” și „stimularea” de către ea a băncilor comerciale să investească în titluri de stat (TS). În același timp, probabil, fără a realiza că aceasta este o practică reciproc avantajoasă a societății și băncilor din orice stat, iar principalul lucru este că se respectă un cadru rezonabil, pentru care există un cadru de reglementare. La finele primului trimestru, ponderea investițiilor băncilor în titluri de stat și certificate BNM a fost de 12,7% (9 miliarde lei), în scădere cu 3,2 puncte procentuale față de perioada corespunzătoare a anului 2021.