La această temă, Clubul de Presă Economică (CPE) a organizat ultimul seminar din anul de ieșire 2023 cu studenții Facultății de Jurnalism (grupa JR 213) a Universității de Stat din Moldova. Întâlnirea a avut loc în cadrul proiectului de educație financiară pe care CPE îl implementează în principala universitate din țară.

Tema seminarului nu a fost aleasă întâmplător: pentru orice stat independent, apariția unei monede naționale este cel mai important moment istoric. Pentru Moldova, în 1993, a fost primul pas spre o economie de piață, primele reforme economice, prima manifestare a unei politici monetare independente.

În cadrul întâlnirii, studenților li s-au povestit toate etapele de dezvoltare a monedei naționale, începând cu iunie 1992, când au fost puși în circulație «banii temporari» — cupoanele. Când a apărut leul moldovenesc, acestea erau schimbate la rata de 1 mie de cupoane pentru 1 leu.

Inițial, au fost puse în circulație monede în cupiuri de 1, 5, 10, 25, 50 de bani, 1 leu, 5 lei. De asemenea, au apărut bancnote cu valori nominale de 1, 5, 10 și 20 de lei. În ciuda calității destul de scăzute a primilor bani moldovenești, aceștia s-au dovedit a fi o monedă destul de puternică. La momentul introducerii sale în circulație, cursul de schimb față de dolarul american era de 3,85 lei; un an mai târziu, acesta era de 4,27 lei.

Pentru prima dată, elevii au aflat că bancnotele au fost desenate de artistul moldovean Gheorghe Vrabie, iar designul primei emisiuni de monede de către gravorul român Constantin Dumitrescu. Inițialele sau monograma acestuia au fost plasate pe toate monedele până în 2003. Bancnotele de hârtie purtau semnătura primului președinte al Băncii Naționale a țării, Leonid Talmac.

De asemenea, s-a menționat că banii moldovenești ar putea fi numiți «ducați». Dar, în cele din urmă, denumirea de «leu» s-a impus ca fiind cea mai răspândită în regiunea balcanică. Etimologia cuvântului «leu» datează din secolul al XVII-lea, când moneda olandeză «levendalder», care înfățișa un leu, a început să pătrundă în Balcani. Mai târziu, moneda din Bulgaria și România a primit acest nume. Moldova a devenit a treia țară care a folosit acest simbol pentru a-și denumi banii.

În cadrul seminarului s-a menționat că în 1999, din cauza devalorizării monedei naționale după criza economică, Banca Națională a pus în circulație o nouă bancnotă cu valoarea nominală de 500 de lei. Iar în decembrie 2003, când cursul leu-dolar a depășit 14 lei pentru un dolar, a apărut bancnota cu valoarea nominală de 1000 de lei. Încă din octombrie 2015, Banca Națională modernizează bancnotele, emițându-le cu grade mai mari de protecție, începând cu bancnota de 200 de lei.

Atunci când elevii au întrebat cât costă bugetul pentru emiterea și întreținerea monedei naționale și cât costă tipărirea unei bancnote, s-a subliniat că acesta este un secret de stat. Se știe doar că leul moldovenesc a fost tipărit inițial în Franța. Pentru a reduce cheltuielile Băncii Naționale pentru înlocuirea bancnotelor cu valoare nominală mică, în 2018 au fost puse în circulație bancnote metalice de 1, 2, 5, 10 lei.

Întâlnirea s-a desfășurat sub forma unei discuții interactive, în cadrul căreia au fost abordate și monedele jubiliare. Elevilor li s-a spus că prima emisiune a acestora a avut loc în 2016. Începând cu anul 2000, Banca Națională face acest lucru anual, iar până în prezent au fost bătute 141 de monede jubiliare din argint și aur în cupiuri de 50, 100, 200 și 1000 de lei.

Printre faptele notabile, au fost citate diverse exemple «monetare». Dar cel mai interesant a fost că prima monedă jubiliară din aur a fost cea dedicată împlinirii a 500 de ani de la moartea lui Ștefan cel Mare. Aceasta a fost emisă în februarie 2004, cu un tiraj de numai 300 de exemplare.

La finalul seminarului a fost pusă întrebarea așteptată: când va avea loc o reproiectare a întregii monede naționale moldovenești cu îmbunătățirea calității aspectului acesteia? Studenților li s-a explicat că această informație este secret de stat, fiind vorba de o chestiune de securitate națională. În plus, acest proces este foarte costisitor pentru stat, deoarece implică toate canalele de circulație a numerarului.