Spre deosebire de anul precedent, când toate succesele și eșecurile mai puteau fi puse pe seama războiului, a pandemiei și a crizei energetice, în 2023 dăm vina mai ales pe noi înșine. Deși vectorul geopolitic a predeterminat o serie de evenimente din țară și ne-a permis să atragem sume destul de specifice de asistență și sprijin din partea partenerilor externi, nu a fost ușor să obținem rezultate reale în Moldova — atât pentru autorități, cât și pentru mediul de afaceri și cetățeni. La fel ca în celebra poveste a lui Lewis Carroll despre Alice în Țara Minunilor, «trebuie să alergi cât de repede poți ca să rămâi acolo unde ești, iar ca să ajungi undeva, trebuie să alergi cel puțin de două ori mai repede». Agenția InfoMarket, prin tradiție, prezintă un rezumat subiectiv al evenimentelor și tendințelor importante ale anului care se încheie.
 
Oh, yes, și mai aproape de UE. Republica Moldova a mai urcat o treaptă pe scara de aderare la familia «europeană»: la 8 noiembrie 2023, în cadrul pachetului de extindere a UE, Comisia Europeană a recomandat începerea negocierilor de aderare, iar deja în decembrie, liderii europeni, la reuniunea Consiliului European, au anunțat deschiderea procesului de negociere cu Republica Moldova și Ucraina. Mulți l-au numit un eveniment istoric, iar unii, ca să nu spunem altceva, sunt cel puțin sceptici cu privire la însăși ideea de integrare europeană. Dar evenimentul este cât se poate de firesc și așteptat, deoarece în 2022 Moldova a primit statutul de candidat la aderarea la UE. În luna iunie a acestui an, la summitul Comunității Politice Europene de la Bulboaca, aproximativ 50 de lideri europeni și-au confirmat disponibilitatea de a sprijini Moldova în drumul său spre UE, iar o serie de vizite oficiale la cel mai înalt nivel au consolidat aceste promisiuni. Desigur, procesul va dura mult timp, pentru că suntem doar la jumătatea drumului. În continuare, țara va trece la Planul național de acțiuni privind aderarea Republicii Moldova la UE pentru anii 2024-2027, care are 35 de direcții, împărțite în 6 blocuri tematice. Și, înainte de a fi plasată «sub stelele UE», Moldova trebuie să se pregătească să implementeze legile și standardele UE, iar fiecare dintre cele 27 de țări ale UE trebuie să confirme că toate cerințele sunt îndeplinite. Începerea negocierilor va atrage și mai multe fonduri. În 2022, UE a oferit Moldovei peste 800 de milioane de euro pentru a depăși criza energetică, pentru a consolida rezistența economică și pentru a oferi sprijin în domenii strategice, iar în acest an suma totală a asistenței macrofinanciare acordate Moldovei este de 295 de milioane de euro, dintre care 220 de milioane de euro sunt împrumuturi și 75 de milioane de euro sunt granturi. Această sumă include o finanțare suplimentară de 145 de milioane de euro, aprobată de Parlamentul European și de Consiliu în iunie 2023. 
 
Demiterea guvernatorului Băncii Naționale și numirea unui nou șef al autorității de reglementare în cadrul unei «proceduri simplificate». Noutatea nu a fost atât faptul că guvernatorul Băncii Naționale, Octavian Armașu, a fost demis, cât modul în care s-a făcut acest lucru și felul în care Parlamentul, după ce a sărit peste un întreg lanț de proceduri legale, a numit imediat un nou șef al BNM. În timp ce chiar și opoziția a votat în favoarea demiterii lui Armașu (în total 81 de voturi), numirea noului guvernator al Băncii Naționale a avut loc doar datorită deputaților din partidul de guvernământ. Motivul oficial al demisiei în Parlament a fost activitatea insuficientă și ineficientă a BNM în ceea ce privește auditarea proceselor și a persoanelor implicate în «furtul miliardului», cooperarea ineficientă a BNM cu organele de drept pentru investigarea și recuperarea fondurilor furate din sistemul bancar în cadrul «furtului miliardului». Interesant este că demisia lui Armașu a venit la câteva săptămâni după ce FMI a aprobat, la 7 decembrie 2023, o nouă tranșă de circa 95 de milioane de dolari pentru Republica Moldova în cadrul programului de finanțare existent și a aprobat pentru aceasta o nouă facilitate numită Facilitatea de Reziliență și Stabilitate (RSF) de circa 173 de milioane de dolari. De altfel, FMI, care monitorizează îndeaproape activitățile Băncii Naționale și respectarea independenței acesteia, a emis o declarație în care își exprimă ușor nedumerirea față de decizia pripită a Parlamentului. Armașu ocupa funcția de guvernator al Băncii Naționale a Moldovei din 30 noiembrie 2018. Noul șef al BNM este Anca Dragu, cetățean român care a obținut cetățenia moldovenească cu o zi înainte de numire. Ea are o experiență vastă în sectorul bancar și financiar: a lucrat la Banca Națională a României, la FMI și a fost ministrul român al Finanțelor Publice.
 
Progrese în digitalizare și debirocratizare — reforme cu o privire retrospectivă asupra Estoniei. Ministerul lui Dumitru Alaiba, responsabil pentru ambele sectoare, a raportat că ponderea serviciilor publice digitalizate a crescut la 50% până la sfârșitul anului, iar de anul viitor vor fi vizibile rezultatele reformei de optimizare a raportărilor — 15 rapoarte vor fi eliminate din cele 92 de rapoarte solicitate de Serviciul Fiscal de Stat și Biroul Național de Statistică, alte 9 vor fi digitalizate și 14 vor fi optimizate. Vicepremierul nu ascunde faptul că se orientează asupra experienței Estoniei, unde antreprenorul prezintă un singur raport anual. În doar un an, Republica Moldova a lansat șase pachete de reducere a birocrației, care vor economisi pentru întreprinderi până la 1 miliard de lei pe an (50 de milioane de euro) și peste 6 milioane de ore de muncă pe an. Printre altele, simplificarea Codului Muncii, eliminarea carnetului medical ”albastru”, a registrului de reclamații și a registrului de case de marcat (însă doar pentru companiile care sunt conectate la sistemul electronic de vânzări (MEV) al SFS). Nepopulară, dar implementată în cele din urmă, a fost așa-numita «reformă a patentelor» pentru comerțul cu amănuntul. Micilor comercianți cu amănuntul li s-a propus să treacă la o nouă formă de organizare: SRL sau alegerea activității independente a unei persoane fizice — o formă de activitate independentă cu raportare minimă, dar cu utilizarea obligatorie a caselor de marcat conectate la MEV. Aproximativ 90% dintre foștii deținători de patente comerciale au sfârșit prin a se reînregistra. Începând cu 1 iulie, această reformă a permis ca cifra de afaceri legală să ajungă la 325 de milioane de lei, adică valoarea vânzărilor înregistrate de întreprinzătorii «independenți», eliberând peste 2 milioane de bonuri de casă.  În același timp, a continuat implementarea programelor de sprijinire a afacerilor. Printre cele noi se numără programul «373», lansat în iunie, prin care întreprinderile pot obține credite cu dobândă redusă, acoperite parțial de stat. Până la sfârșitul anului, investițiile declarate în cadrul acestui program se ridicau la peste 650 de milioane de lei, iar participanții la acesta au crescut numărul locurilor de muncă cu peste 20%. Proiectele de îmbunătățire a infrastructurii orașelor și satelor sunt, de asemenea, în curs de desfășurare, iar cel de-al doilea program «Satul European» a fost lansat.
 
Rapid, dar lent, înainte, dar puțin înapoi. În acest an, pentru prima dată după mulți ani, politica fiscală și vamală pentru anul viitor a fost nu numai elaborată, ci și aprobată la timp. Dar este inexactă. Spre sfârșitul anului, a apărut brusc un nou proiect de lege, în mare parte cu modificări în domeniul vamal. Adevărul este că la 1 ianuarie 2024 va intra în vigoare un nou Cod Vamal. Aprobat încă din august 2022, acesta trebuia să intre în vigoare la 1 ianuarie 2023, apoi la 1 iulie, apoi la 1 ianuarie anul viitor. Și chiar și ultimele modificări la nivel global nu asigură pregătirea pentru aplicarea în practică a noului Cod Vamal, iar întreprinderile au încă multe întrebări față de noua lege. Acestea se referă la multe proceduri, la schemele de sprijin din partea statului, la garanțiile oferite investitorilor cu privire la regimurile fiscale și vamale din zonele economice libere etc. Nu au amânat data intrării în vigoare a documentului și, aproape sigur, anul 2024 va începe cu derapaje. Între timp, a început elaborarea conceptului noului Cod Fiscal…
 
Minus o ZEL, reorganizarea întreprinderilor de stat și a instituțiilor de stat. Anul acesta a fost lichidat Parcul de producție Otaci-Business, înființat în 1998 pentru un termen de 25 de ani — guvernul nu a prelungit proiectul ineficient și a avertizat că alte zone libere mici, care nu au reușit să realizeze sarcinile care le-au fost atribuite, sunt următoarele pe listă. În același timp, regimul fiscal și termenul de activitate al unuia dintre cele mai de succes proiecte din țară, Moldova IT Park, au fost prelungite, deși garanțiile fiscale vor expira cu câțiva ani mai devreme (2035) decât termenul de activitate al parcului (2037). La aprobarea acestui proiect, autoritățile au făcut un compromis — inițial s-a propus înăsprirea regimului fiscal pentru rezidenții parcului IT, dar după negocieri îndelungate s-a renunțat la această idee. În schimb, au reușit să introducă două noi tipuri de activități — centrele de apeluri și centrele de contact orientate spre export vor putea lucra în parcul IT, deși sfera BPO (Business Process Outsourcing) este doar indirect legată de tehnologiile informației. De asemenea, am asistat la o serie de reorganizări ale agențiilor de stat, cum ar fi Inspectoratul de Stat al Muncii, structurile de asistență socială, Inspectoratul de Stat pentru Control Financiar, Agenția Relații Funciare și Cadastru etc. În același timp, fuziunea a două spitale importante din capitală a început cu scandal și proteste, optimizarea instituțiilor de învățământ superior a continuat — Universitatea de Stat de Educație Fizică și Sport va deveni parte a Universității de Stat, iar universitatea din Taracia a fost abandonată de autorități și predată autorităților bulgare. 
 
Alegerile locale au evidențiat fragmentarea societății. Partidul Șor, interzis, ca și pasărea Phoenix, a fost reînviat sub numele «Șansă» pentru a candida la alegerile locale, dar nu i s-a dat nicio șansă, fiind scos din cursa electorală aproape în ajunul zilei alegerilor. Prin urmare, candidații din această organizație politică nu au putut participa la alegeri, cu excepția celor care nu aveau legături directe cu oligarhul fugar Ilan Șor, deși aveau sprijinul acestuia. Spre deosebire de «diaspora» pe care se bazează autoritățile centrale pentru alegerile parlamentare și prezidențiale, cetățenii obișnuiți au votat cum au putut — pe principiul «împotriva autorităților de la putere», sub influența manipulării sau pentru mită. Iar rezultatele acestei repetiții pentru marile alegeri au arătat că majoritatea aflată la putere în unele regiuni are o poziție destul de fragilă. Sub influența propagandei pro-Kremlin (versiunea oficială) și prin vânzarea voturilor lor (tot versiunea oficială), cetățenii votează pentru a compromite cursul geopolitic ales. Aceasta înseamnă că toate realizările în domeniul integrării europene pot, dacă nu să se prăbușească, atunci să fie zdruncinate, mai ales în unele regiuni, în primul rând în UTA Găgăuzia. Pentru a consolida în cele din urmă cursul integrării europene, un referendum poate fi organizat în mod legal în Moldova. Acest lucru se va întâmpla probabil deja în timpul alegerilor prezidențiale, care sunt programate pentru toamna anului 2024. 
 
Aeroportul Internațional Chișinău a revenit sub controlul statului și și-a schimbat codul. Deși au existat deja declarații potrivit cărora se caută un nou investitor pentru aeroport (cuvântul «concesiune» este deja nepopular). Dar imediat după anunțul privind revenirea aeroportului la stat, compania low-cost WizzAir a plecat, invocând probleme de securitate. Acest lucru a permis altor operatori să crească prețul biletelor, astfel încât pasagerii au fost nevoiți să folosească serviciile aeroportului din Iași, care construiește de urgență un al treilea terminal pentru a face față afluxului de pasageri. Spre sfârșitul anului, WizzAir a început încet-încet să revină, readucând zborurile spre Italia și Marea Britanie. În acest an, autoritățile au negociat în mod activ pentru a extinde geografia zborurilor și a atrage noi operatori. Israir (Tel Aviv), Azerbaijan Airlines (Baku), Aegean Airlines (Atena) intră pe piață, iar Air Baltic (Riga) va începe zborurile în primăvară. Unii «veterani» și-au dublat numărul zborurilor și au extins geografia acestora. Negocierile cu un alt transportator low-cost popular în Europa (inclusiv în România), RyanAir, erau în curs de desfășurare. Dar până acum prețurile biletelor din Chișinău spre multe destinații sunt semnificativ mai mari decât cele ale concurenților care zboară de la Iași. De asemenea, codul internațional al aeroportului se va schimba din KIV în RMO. Experții recomandă să zburați fără bagaje pentru o perioadă de timp după schimbarea codului, pentru orice eventualitate, în condițiile în care toate aeroporturile din lume va fi făcută această schimbare.
 
Economia continuă să rămână vulnerabilă. Nu se aștepta o creștere semnificativă a PIB-ului în acest an, dar prima prognoză a Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării, de +2,5%, a fost redusă la +2%, iar recent, șeful ministerului, Dumitru Alaiba, a declarat că creșterea va fi și mai modestă, de +1,5%, deși cu speranța unei mici reveniri în anii următori. Previziunile instituțiilor și experților internaționali sunt ceva mai optimiste. Grupul de analiză Expert Grup, de exemplu, estimează o creștere de 3,3% a PIB-ului în 2023 și că aceasta se va datora în mare parte creșterii compensatorii în sectorul agricol (în 2022 scăderea a fost de aproximativ 30%) — fără contribuția acestui sector, economia ar stagna practic. În afară de factorii externi și de incertitudinea din regiune, Moldova se confruntă în continuare cu o cerere internă și externă slabă și cu o activitate investițională redusă. Aceasta în pofida faptului că afluxul de refugiați ucraineni și de persoane relocate a susținut cererea de consum și unele segmente ale economiei. Problemele sistemice ale economiei (competitivitate slabă, competitivitate tehnologică scăzută a întreprinderilor, producția de bunuri și servicii cu valoare adăugată redusă, lipsa forței de muncă etc.) împiedică, de asemenea, dezvoltarea. Toate aceste dificultăți apar pe fondul unei administrații de stat slabe și nesistematice.
 
Inflația ridicată și sărăcia în creștere a populației — efectele unui 2022 dificil au ajuns din urmă economia și în 2023.În 2022, pe fondul șocurilor legate de criza energetică și de inflație, precum și de războiul din Ucraina, rata sărăciei absolute în Moldova a crescut la 31,1%. Aceasta este cea mai mare rată a sărăciei absolute din Moldova din 2014 încoace (cea mai mică a fost de 23% în 2018). Eforturile guvernului de a sprijini populația prin extinderea programelor de asistență socială și compensarea costurilor energetice nu au putut absorbi creșterea record a inflației, iar creșterea nominală a salariilor și pensiilor a fost în scădere în termeni reali. S-a înregistrat, de asemenea, o tendință de scădere a remitențelor. Rata medie anuală a inflației în 2023 este prognozată la 13,6%, iar anul viitor se așteaptă ca inflația să revină la limitele coridorului stabilit de Banca Națională — aproximativ 5%. Dar acest lucru indică doar o reducere a ritmului de creștere a prețurilor, nu o reducere a prețurilor în sine. Prin urmare, este probabil ca problema susținerii populației vulnerabile să rămână în atenția autorităților. În sectorul energetic, apropo, situația s-a stabilizat în acest an — deocamdată doar în ceea ce privește stabilitatea și diversificarea geografiei aprovizionării cu gaze și energie. În acest an, ANRE a majorat și a diminuat atât tarifele pentru electricitate, gaz și căldură, care au crescut vertiginos anul trecut, dar revenirea la nivelul premodern al tarifelor pare o fantezie. Excepție face poate compania NordGaz, care a promis că va furniza gaze la 10 lei pe metru cub consumatorilor din mai multe localități conduse de primari din opoziție. Dar ANRE i-a suspendat licența, așa că rămâne un mister cât de fezabile ar fi putut fi promisiunile companiei. 
 
S-a dovedit că situația nu mai este excepțională. După aproape 4 ani în care țara a fost guvernată în regim de stare expețională, intrăm în noul an 2024 scutiți de ea. Sincer să fiu, însă, este greu de înțeles ce s-a schimbat față de primăvara sau vara aceasta. Comisia pentru Situație Excepțională nu va mai putea lua decizii urgente și nu întotdeauna argumentate. Aceasta din urmă, de exemplu, este rezultatul tardiv al unui compromis cu fermierii — licențierea importurilor de grâu, porumb și semințe de floarea-soarelui a fost introdusă pentru trei luni, pentru a menține prețurile stabile din punct de vedere economic pe piața internă. Starea de urgență a permis, de asemenea, autorităților să pună în aplicare o serie întreagă de măsuri pentru «combaterea dezinformării» — de la blocarea site-urilor care răspândesc informații false până la suspendarea temporară a licențelor a peste zece canale de televiziune. Cu toate acestea, după cum s-a dovedit, ca parte a politicii de deoligarhizare, licențele a 8 canale de televiziune nu vor fi reînnoite nici după încheierea regimului de stare de urgență — investițiile proprietarilor acestora sunt considerate semnificative pentru securitatea statului. Dacă acesta este un abuz de putere rămâne la nivel de întrebare. În același timp, în țară sunt lansate programe de sprijinire a presei corecte și independente și de dezvoltare a libertății de exprimare, cu sprijinul financiar al donatorilor.  În rest, de la 31 decembrie, toate restricțiile și regulile adoptate în timpul stării de urgență vor fi anulate sau legile de bază vor începe să funcționeze. De exemplu, în sectorul HoReCa, o nouă rată standard de TVA de 8% în loc de 12% (în timpul stării de urgență, rata era de 6%) va fi aplicată începând cu 31 decembrie 2023.
 
Anul 2024 va fi interesant și fierbinte în toate sensurile cuvântului. Vor intra în vigoare noi legi și restricții, dar vor exista și noi oportunități, iar în sectorul justiției se așteaptă progrese în dezvoltarea economiei reale. Urmăriți evenimentele împreună cu agenția InfoMarket, o sursă de știri sigură și de încredere. 

InfoMarket