Această opinie a fost exprimată de participanții la Clubul presei economice la tema «Valoarea rezultatelor recensământului din 2024 pentru dezvoltarea economiei și societății», ședința căreia a fost organizată în parteneriat cu Biroul Național de Statistică, cu sprijinul Organizației Internaționale pentru Migrație. În cadrul reuniunii au fost discutate diverse aspecte ale Recensământului populației și locuințelor 2024 și importanța acestui studiu statistic pentru completarea studiilor statistice existente și pentru elaborarea politicilor de stat în domeniile financiar, economic, turistic, educațional și altele.
La discuții au participat conducerea Biroului Național de Statistică, reprezentanți ai oficiilor ONU în Moldova (UNPFA, UNHCR), OIM, Expert-Grup, IDIS Viitorul, CBS-AXA, oameni de știință, demografi, jurnaliști. O atenție deosebită a fost acordată percepției publice a unor aspecte sensibile ale recensământului, cum ar fi dezvăluirea datelor cu caracter personal, identificarea etnică, problema limbii, precum și miturile și falsurile care sunt răspândite, inclusiv în mod deliberat.
Directorul BNS, Oleg Cara, a declarat că, în conformitate cu legislația Republicii Moldova, Biroul Național de Statistică este obligat să garanteze securitatea tuturor cercetărilor statistice, nu doar a datelor recensământului. Folosirea codului de identificare a cetățeanului la completarea chestionarului este necesară doar pentru a evita dublarea datelor și pentru a asigura calitatea cercetării. În același timp, toate datele, imediat după finalizarea sondajului, sunt transmise serverului BNS în formă criptată, acestea fiind depersonalizate. În același timp, în cadrul reuniunii au fost exprimate opinii potrivit cărora campania publicitară de promovare a recensământului nu a fost suficient de amplă.
Cu toate acestea, reprezentanții BNS și experții au menționat că campania de informare acoperă atât televiziunea, radioul, publicitatea exterioară, cât și promovarea pe internet, sunt distribuite spoturi explicative și este implementată o campanie de demitizare a miturilor despre recensământ, iar problema este, probabil, că campania împotriva recensământului, inclusiv cele cu elemente de dezinformare, este de o amploare mai mare. În timpul discuțiilor, au fost exprimate opinii potrivit cărora statul ar trebui să aibă un ordin de stat pentru a publica în mass-media informații de importanță statală, cum ar fi recensământul; s-a remarcat că riscurile în legătură cu datele de identificare sunt prea umflate, deoarece acestea sunt solicitate peste tot; temerile privind obținerea de către stat a unor date suplimentare pentru impozitare sunt false etc.
În plus, accentul a fost pus pe rezultatele ipotetice ale recensământului — cum ar putea afecta deciziile de investiții în Moldova sau cum ar putea afecta rezultatele asupra conceperii programelor de instruire bazate pe principala limbă de comunicare dintr-o regiune. «Tendințele demografice din Moldova nu sunt un secret — avem o bază de cercetare destul de extinsă conform căreia populația îmbătrânește și se reduce. Dar recensământul ne permite să facem o radiografie a situației pentru anul 2024, inclusiv unele aspecte care lipsesc din studiile statistice», a declarat demograful Olga Gagauz.
Reamintim că Recensământul Național al Populației și Locuințelor din Republica Moldova se desfășoară în perioada 8 aprilie — 7 iulie. În bugetul de stat pentru anul 2024 sunt prevăzute 244,3 milioane de lei pentru organizarea și desfășurarea acestuia. UE și Fondul ONU pentru populație au oferit Biroului Național de Statistică echipament digital în valoare de circa 800 de mii de euro — pentru prima dată datele recensământului sunt înregistrate în format digital. În primele 3 săptămâni, recensământul a cuprins 699 de mii de gospodării și peste 1 milion de locuitori. Rezultatele preliminare vor fi prezentate la sfârșitul anului 2024 și începutul anului 2025