Anca Dragu, noul guvernator al Băncii Naționale a Moldovei, a acordat primul său interviu pentru mass-media din Moldova în cadrul podcastului «Dă sens banilor», unde a vorbit despre principalele sarcini ale autorității de reglementare, situația de pe piața financiară din Moldova, precum și despre atitudinea sa față de noua funcție.

Anca Draga a fost percepută inițial ca un ”guvernator european”, iar în acest lucru vede un oarecare avantaj. ”Pentru un guvernator care cunoaște mecanismele de luare a deciziilor în UE, acesta este un avantaj clar”, consideră șefa BNM. „Cel mai important avantaj pe care îl pot folosi în beneficiul Moldovei și al Băncii Naționale este să contribui la procesul de negociere a aderării la UE. Cunosc drumul parcurs de România și de alte țări înainte de integrarea europeană și dificultățile cu care s-au confruntat imediat după aceasta. Procesul de obținere a aderării este dificil, dar răsplata este incomensurabilă: aderarea la UE este o garanție a păcii, securității, democrației și prosperității. Cred că experiența mea personală în procesul de aderare, experiența mea la Bruxelles și experiența mea în cadrul FMI mă fac potrivită pentru această numire”.

Ce măsuri ar trebui să ia BNM pentru a construi un sector privat mai puternic și a spori stabilitatea pieței financiare în contextul aderării Republicii Moldova la UE? În primul rând, ar trebui eliminat dezechilibrul comercial, a declarat guvernatorul BNM. În țările UE, obiectivul principal al Băncii Naționale este de a controla inflația prin limitarea creșterii prețurilor. Dar în Moldova, este vorba de țintirea inflației și de modul de desfășurare a politicii monetare. Perioada de inflație înaltă a descurajat întreprinderile să investească, creând un dezechilibru macroeconomic intern. Dar țara are nevoie urgentă de investiții: ceea ce produce Moldova nu este suficient, iar ceea ce exportă este în domeniul tehnologiilor joase și medii.

„Cred că acesta este lucrul la care trebuie să fim atenți: trebuie să înțelegem în ce direcție ar trebui să se îndrepte economia Moldovei pentru a atrage investiții în acest domeniu. Banca Națională își îndeplinește mandatul prin asigurarea stabilității prețurilor, dar se uită și la sectorul bancar pentru a fi gata să finanțeze cât mai mult în economia reală”.

Evaluând situația economico-financiară, Anca Dragu subliniază că, pentru Republica Moldova, anul 2023 s-a încheiat cu un deficit bugetar mai mic decât cel preconizat. Față de 6% din PIB, cât se preconiza, acesta a fost de 4,2%. România, de exemplu, se află puțin în urmă din acest punct de vedere: față de prognoza de 4,4%, rezultatul final a fost mai aproape de 6%.

Șeful Băncii Naționale a confirmat că principalul motiv pentru reducerea inflației în Moldova a fost renunțarea la resursele energetice rusești. Dependența de lungă durată de gazul rusesc a creat incertitudine și nesiguranță, generând astfel un comportament inflaționist. Măsurile luate de guvern, care s-au reorientat spre importul de resurse energetice românești, au făcut ca reacția la inflație și creșterea prețurilor să fie moderată. În plus, au contribuit și factori precum un an agricol bun și o serie de măsuri luate de Banca Națională pentru limitarea creditării, introducerea unor reglementări privind îndatorarea, care au redus creditarea populației.

Pe parcursul anului trecut, autoritatea de reglementare a menționat în repetate rânduri că obiectivul principal al Băncii Naționale este de a menține inflația în coridorul de 5% pe an, plus — minus 1,5 puncte procentuale (adică de la 3,5% la 6,5% pe an). Cu toate acestea, deflația, ca și inflația, este la fel de dăunătoare pentru dezvoltarea economică și stabilitatea prețurilor. În perioada 2022-2023, BNM a aplicat măsuri stricte. BNM a aplicat măsuri stricte de politică monetară pentru a preveni inflația excesivă, iar deja în decembrie aceasta a scăzut sub 5%, rămânând în coridor și ridicându-se la 4,2% pe an. Există temeri că prin accelerarea procesului de combatere a inflației înalte cu instrumentele pe care le are la dispoziție autoritatea de reglementare, Banca Națională nu va reuși să stopeze la timp aceste procese, iar în Republica Moldova ar putea fi înregistrată deflația.

Anca Draga nu a susținut ipoteza că inflația poate fi readusă în coridorul stabilit prin devalorizarea monedei naționale, punând astfel capăt proceselor deflaționiste: „Regimul cursului de schimb este un regim de flotare administrată. Autoritatea de reglementare intervine doar pentru a atenua șocurile bruște de pe piață, dar nu pentru a fixa cursul de schimb. Acest lucru este imposibil, pentru că piața ne va învinge. Banca Națională nu are niciun buton pentru a stabili cursul de schimb dorit: acesta este rezultatul unor acțiuni economice și trebuie să respecte legile economiei. Dacă o cantitate uriașă de valută vine pe piață, se cumpără un activ semnificativ, atunci, desigur, trebuie să atenuăm șocurile bruște, nedorite. Iar utilizarea politicii cursului de schimb pentru a crește competitivitatea nu este o soluție, acest instrument se va epuiza foarte repede și cu consecințe destul de grave pentru economie”.

Noul guvernator nu vede niciun risc de deflație. Potrivit previziunilor autorității de reglementare, în 2024, rata de creștere a prețurilor va rămâne la același nivel și nu va depăși 4%.

„Totuși, trebuie să luăm în considerare și alte fenomene care pot apărea”, a spus șeful Băncii Naționale. ”De exemplu, stagflația, care este un alt fenomen extrem de periculos. De exemplu, prețurile cresc, există inflație, dar creșterea economică tinde spre zero, adică există un dezechilibru total. Este o situație extrem de dificilă, dar încă nu am ajuns la ea și nu văd un astfel de pericol pentru Republica Moldova”.

În 2023, rezervele valutare au atins cel mai înalt nivel, totalizând 5,4 miliarde de dolari (plus un miliard de dolari pentru anul respectiv). Autoritatea de reglementare a menționat că este vorba despre o rezervă inviolabilă și nu poate fi folosită în alte scopuri. Această rezervă aparține statului, iar sarcina BNM este de a se asigura că este estimată corect atât pentru importuri, cât și pentru datoria externă cu scadența rămasă de un an. Această estimare trebuie făcută cu mare atenție, la fel ca și gestionarea rezervei în sine.

Prima acțiune notabilă a Ancăi Dragu în calitate de guvernator al BNM este semnarea cererii de aderare la Spațiul Unic de Plăți în Euro (SEPA). Acest proiect a fost elaborat de specialiștii Băncii Naționale în parteneriat cu colegii de la Banca Națională a României. Iar autoritatea de reglementare își pune mari speranțe în el.

„Aderarea Republicii Moldova la SEPA, în primul rând, înseamnă că plățile în euro din republica noastră către țările UE vor fi rapide, sigure și transparente din punctul de vedere al băncilor. În al doilea rând, astfel de tranzacții vor fi mai ieftine. În comparație cu tarifele actuale de la 10 până la 40 de euro per transfer, în funcție de bancă, țară și sumă, prețurile vor scădea până la maxim 1-3 euro. Acest lucru va crea o dinamică comercială și va activa fluxul de venituri în numerar de la cetățenii care lucrează în străinătate. Evaluarea dosarului va dura aproximativ un an, urmând ca implementarea soluției tehnice să mai dureze câteva luni. Dar primul pas a fost deja făcut și aceasta este o etapă importantă. Trebuie să înțelegem semnificația acestei cereri de aderare la SEPA: este că Moldova se îndreaptă spre Uniunea Europeană prin toate mijloacele. Vrem să fim în sistemul european de plăți și avem toate șansele să fim acolo”.

Sectorul bancar nu este împotriva acestei decizii. Declarația a fost semnată și de Asociația Băncilor: în comentariile lor, bancherii au confirmat că simplificarea plăților va spori serviciile bancare. În prezent, unii cetățeni nu au un cont bancar și, practic, nu folosesc serviciile băncilor. Iar prin simplificarea sistemului de plăți, populația se apropie de această industrie financiară într-un mod firesc. De aceea, bancherii au susținut proiectul, în pofida faptului că vor pierde o parte din veniturile lor din comisioane.

Acest lucru este încurajator. Sistemul bancar moldovenesc este mai profitabil decât băncile din țările vecine, dar băncile comerciale din Moldova nu prea participă la activități investiționale și nu sunt foarte active în acordarea de credite pentru economia națională. Într-o astfel de situație, autoritatea de reglementare va trebui să stimuleze mai activ sectorul bancar pentru a-l scutura cumva.

„Ne dăm seama că profitabilitatea și eficiența, în general, sunt legate și de gradul de risc. Faptul că suntem în afara zonei UE înseamnă deja că riscurile noastre sunt mai mari. Clasamentul pe țări arată și gradul de risc și randamentul mai mare pretins de un investitor, indiferent de natura capitalului sau de originea acestuia. Așa cum se spune, sunt doi oameni care dansează tango. Trebuie să ne uităm la ambele părți — cererea și oferta — și să ne asigurăm că astfel de companii sunt pe aceeași lungime de undă cu băncile. Da, pot fi luate măsuri de stimulare: securizarea portofoliului bancar și reducerea rezervelor minime obligatorii pentru anumite tipuri de activități de creditare. Dar toate acestea ar trebui să fie și vor fi analizate. În prezent, discutăm despre practicile utilizate în diferite țări ale lumii pentru a ne asigura că ceea ce se întâmplă în sectorul bancar stimulează intermedierea financiară”.

Sursa: Ekonomiceskoe Obozrenie Logos Press