Comentariul financiar agenției INFOTAG

Nesoluționarea problemei legate de finanțarea externă a Moldovei scoate la iveală tot mai mult problema completării bugetului cu bani pentru executarea acestuia în limitele parametrilor prevăzuți de lege. Un fel de ”colac de salvare” pentru vistieria de stat devin valorile mobiliare emise de Ministerul Finanțelor, prin cumpărarea pe piața internă a resurselor financiare lipsă, plasând valori mobiliare. Cererea în creștere de valori mobiliare provoacă o creștere a rentabilității, de care sunt interesați deținătorii valorilor. Din acest motiv, emitentul plasează mai puține VMS decât oferă. Motivul constă în ne dorința Ministerului Finanțelor de a majora rentabilitatea VMS. 

În situația politică actuală din Moldova, când nu există un guvern pe deplin funcțional, un program cu Fondul Monetar Internațional (FMI) și, suplimentar, lipsește claritatea în problema dizolvării parlamentului și organizării alegerilor anticipate, apare problema completării bugetului 20201. 

Legile aprobate de parlament pe 16 decembrie 2020 au făcut mai dificile relațiile dintre autorități și partenerii externi, care tradițional finanțează Moldova în condiții preferențiale, inclusiv prin granturi nerambursabile. Despre posibilitatea apariției unor astfel de ”tensiuni” era clar din reacția instituțiilor financiare internaționale – FMI și Băncii Mondiale (BM) la legile aprobate în grabă. În declarația BM pe marginea legilor aprobate pe 16 decembrie 2020 se exprimă îngrijorarea că acestea ”inversează progresul realizat în privința stabilității sectorului financiar”.

Nu mai puțin de îngrijorătoare a fost și reacția FMI, al cărei reprezentant în Moldova, Rodgers Chawani, a declarat: „Implementarea inițiativelor legislative recente, aprobate de Parlamentul Republicii Moldova, amenință serios stabilitatea macroeconomică și financiară a Republicii Moldova, care este deja afectată sever de pandemie”.

Experții independenți spun că ”prudența justificată” a FMI și BM dau motive să credem că Moldova ar putea avea în prima jumătate a anului 2021 probleme grave legate de finanțare externă. 

”Este evident că până la formarea unui nou guvern și clarificarea chestiunii legate de dizolvarea parlamentului, FMI și BM vor reduce susținerea Moldovei. Fără un program cu FMI, nu se vor grăbi cu suport nici alți parteneri externi, aceeași Uniune Europeană, de exemplu. Din acest motiv, în problema acoperirii deficitului bugetar, autoritățile pot conta doar pe emiterea de valori mobiliare de stat (VMS)”, consideră experții.

Ei prognozează că majorarea ratei de împrumutare a banilor din partea Ministerului Finanțelor pe piața internă prin plasarea VMS va duce la ”schimbări nedorite” de emitent. Pe de o parte, creșterea emiterii VMS, urmând logica lucrurilor, poate duce la majorarea ratelor dobânzilor pentru valorile mobiliare, a căror valori medie se mențin la nivelul de 4,4%, iar pe de altă parte, va diminua capacitățile băncilor de creditare a economiei. Deși indicatorii lichidității curente a băncilor sunt atât de mari, încât vor fi suficiente și pentru cumpărarea VMS, și pentru creditarea sectorului real al economiei.

Despre o posibilă creștere a rentabilității VMS indică și rezultatele licitației din 5 ianuarie 2021. Atunci, Ministerul Finanțelor nu a reușit să acumuleze aproape 300 mln de lei. La oferta de VMS în valoare de 970 mln lei, real s-a reușit plasarea a 691,8 mln lei. Motivul acestei situații constă în faptul că unele bănci au indicat în cererile de cumpărare a VMS o rentabilitate care în cazul valorilor mobiliare anuale depășea 5,5% și emitentul le-a lăsat aceste cereri neexecutate. 

Rentabilitatea medie pentru VMS a rămas practic neschimbată față de licitația precedentă, de la mijlocul lunii decembrie 2020: valoarea sa de jos a fost de 3,43%, iar limita de sus – 5,50%.

”Rezultatele licitației arată că și o lichiditate atât de mare, băncile sunt prudente la plasarea resurselor în valorilor mobiliare ale statului, înțelegând că Ministerul oricum va fi nevoit să majoreze rentabilitatea VMS”, menționează experții și prognozează că în caz de necesitate a majorării volumului de plasare a VMS, emitentul va fi nevoit să majoreze ratele dobânzilor. 

Ei mai atrag atenția că Ministerul nu poate majora ”fără limite” plasarea VMS și să majoreze datoria internă a statului, care la mijlocul anului 2020 era de 27 mlrd lei. Datoria totală era la mijlocul anului trecut la nivel de 60,8 mlrd lei, în creștere cu aproape nouă procente. Spre sfârșitul anului 2020, datoria statului era de 31,4% din PIB, majorându-se anul trecut cu 4,4 puncte procentuale.

Primele complicații legate de finanțarea externă au întărit pozițiile experților care critică acțiunile autoritățile pentru că ”ascultă necondiționat” de FMI și BM în ceea ce ține de ”majorarea fără capăt a stabilității financiare și stabilității macrofinanciare”, care slab a influențat creșterea economiei. Ei sunt convinși că ținerea economiei din scurt în lesa promisiunilor partenerilor externi și conservarea rezervelor de valută este o eroare sistemică a autorităților din Moldova, care se orientează la capacitățile țărilor occidentale. 

Alți participanți ai pieței de capital, dimpotrivă, consideră că Moldova nu este deloc amenințată de riscuri de îndatorare, deoarece raportul datoriei de stat față de PIB este într-un diapazon mic. Indicele datoriei poate fi ușor majorat cu încă 10%, ca raportul datoriei la PIB să fie la nivel de 40-45%. 

Din cauza lipsei suportului extern al autorităților Moldovei în 2021, experții văd două scenarii pe care, cel mai probabil, autoritățile le vor implementa. 

PRIMUL – împrumutarea resurselor pe piața internă, cât ratele dobânzilor sunt favorabile acestui proces. În pofida faptului că rentabilitatea VMS în 2021 va fi, în premieră, taxată cu un impozit de 12%, atractivitatea lor pe piață este în continuare mare și statul se va folosi pe larg de acest instrument financiar, soluționând ușor problema colectării impozitelor, deoarece acest impozit se reține la sursa de plată.

AL DOILEA – economie totală, care se va manifesta prin reducerea cheltuielilor bugetare și investițiilor capitale din surse proprii. La reduceri, tradițional, autoritățile recurg în a doua jumătate a anului, când au o înțelegere mai clară că nu vor reuși să execute bugetul în limitele parametrilor planificați. De exemplu, în 2020, guvernul a fost nevoit să micșoreze cheltuielile investiționale cu peste 4%. În cazul înrăutățirii prognozate a situației legată de suport financiar extern, experții au calculat costurile ”izolării internaționale”, din cauza căreia s-au redus intrările de granturi și asistență tehnică. 

”În 2021, guvernul va trebui să aloce 5,9% din veniturile bugetului de stat pentru plata dobânzilor pentru creditele luate anterior. Suma totală a plăților va fi de 2,2 mlrd lei sau de patru ori mai mult decât acum șapte ani, când dobânzile pentru credite se ridicau la 0,5 mlrd lei pe an”, a calculat expertul Veaceslav Ioniță. 

El spune că o majorarea atât de simțitoare a cheltuielilor în procente ale statului, aferente creditelor, este determinată de câțiva factori cheie. 

”În primul rând, statul trebuie să plătească dobânzi mari pentru garanție Băncii Naționale (BNM) în cazul ”creditelor de urgență”, care au acoperit gaura formată în urma furtului miliardului din bănci în 2014. Imposibilitatea întoarcerii BNM a acestor bani după fraudă rezultă în povara grea, asumată de buget. Aceste plăți se ridică la 0,8-0,9 mlrd lei pe an, ceea ce reprezintă jumătate din majorarea cheltuielilor aferente serviciului creditelor”, a explicat expertul. 

Un alt factor menționat de expert este ”izolarea externă a țării din ultimii șase ani, care a dus la diminuarea bruscă a granturilor”. 

”Raportate la PIB, granturile primite acum de RM s-au redus de 15 ori față de maximumul lor din 2014. Atunci granturile ajungeau la 3% din PIB. Din 2014, Moldova a ratat posibilitatea să primească 26 mlrd lei sub formă de granturi. Ca urmare, în acești ani, bugetul a fost executat sub limita planului aprobat”, a subliniat expertul. 

În lipsa granturilor, guvernele au fost nevoite să apeleze la credite externe și interne, pentru care trebuie să plătească la timp dobânzi. Volumul total al acestora va depăși 2,2 mlrd lei în 2021.

În 2021, bugetul nu va răscumpăra obligațiuni de la BNM, plătindu-i dobândă pentru obligațiunile nestinse. La sfârșitul anului 2020, parlamentul a aprobat legea privind anularea deciziei de transferare în datorie de stat a 13,6 mlrd lei din ”creditele de urgență” pentru trei bănci cu probleme — Banca de Economii, Banca Sociala și Unibank. 

După cum se știe, în pofida ”creditelor de urgență”, schema furtului miliardului din bănci nu presupunea restabilirea acestor bănci și, din 2014, acestea sunt în procedură de lichidare. Acest lucru înseamnă că banii BNM trebuie să fie restituiți de stat, deoarece Banca Națională, înainte de acordarea a 13,6 mlrd lei, a primit garanții de la guvern.

Experții sunt sceptici în privința ”beneficiilor” pentru buget de la această decizie a parlamentului, care a creat tensiuni pentru Moldova în relațiile cu FMI, BM și Uniunea Europeană. Din anularea angajamentelor de plată ale statului față de BNM bugetul poate să nu câștige nimic. Stingerea ”creditelor de urgență” doar din contul profitului BNM poate duce la faptul că guvernul va fi nevoit să capitalizeze BNM, dacă va apărea o astfel de necesitate. 

Unii experți regretă posibilitatea ratată de Moldova de a plasat pe piețele internaționale bonduri suverane pentru investiții în proiecte de infrastructură. Acest lucru permitea prognozarea unei creșteri mai mari a PIB, care reduce indicele datoriei statului față de Produsul Intern Brut. 

”Costul plasării eurobondurilor de către Moldova era estimat la nivel de 3-3,5%. O astfel de rentabilitate pentru ele a fost calculată de reprezentanții băncilor străine, care au consultat guvernul în problema emiterii eurobondurilor”, a menționat interlocutorul corespondentului ”B&F”, care a comunicat că în 2020, guvernul s-a consultat cu două bănci internaționale la tema emiterii eurobondurilor în sumă de 500 mln euro pe un termen de cinci ani. 

Guvernul a atras atenția asupra faptului că FMI recomandă insistent Moldovei să majoreze investițiile în economie.

”Acum, volumul investițiilor este de 3% din PIB sau $700-800 mln pe an. Pentru îndeplinirea recomandărilor FMI, trebuie să majorăm volumul cu încă 4-5%”, a menționat sursa corespondentului ”B&F” din guvern.

În toamna anului 2020, guvernul a ales câteva proiecte de infrastructură cu perspective, iar fiecare leu investit în ele ar putea aduce o creștere anuala la PIB la nivel de 0,6-0,8 lei. 

Guvernatorul Băncii Naționale, Octavian Armașu, a spus, comentând ideea emiterii eurobondurilor că este important de cunoscut prețul și perioada primii banilor din emiterea eurobondurilor. 

”Acești parametri depind de ratingul țării și în cazul unor țări în curs de dezvoltare au importanță pentru buget. Una dintre restricții în cazul finanțării externe este destinația banilor atrași. Folosirea lor doar pentru consum va reduce capacitățile financiare ale statului pe viitor. În cazul investițiilor, va fi formată valoare adăugată, care va permite achitarea împrumutului fără a prejudicia cheltuielile statului”, consideră Armașu.