Comentariul agenției InfoMarket
Comisia parlamentară pentru economie, buget și finanțe l-a invitat la ședința sa de miercuri pe guvernatorul Băncii Naționale, Octavian Armașu. După audierea raportului său privind motivele inflației, membrii comisiei urmează să ia decizia dacă să ceară sau nu biroului permanent al parlamentului introducerea pe ordinea de zi a ședinței plenare audierea guvernatorului BNM.
Săptămâna trecută, Banca Națională a prezentat publicului cel de-al doilea raport asupra inflației și prognoza de inflație pentru anul 2022. BNM elaborează astfel de rapoarte trimestrial. Cel precedent a fost prezentat la 15 februarie. Atunci, autoritatea de reglementare a sugerat că inflația va fi de 18,8% anual pentru anul acesta, cu un vârf de 20,6% anual în trimestrul al treilea și o revenire la un nivel dintr-o singură cifră, de 7,1%, în 2023.
Dar februarie a rămas în memorie prin declanșarea ostilităților în țara vecină a Moldovei, cu toate consecințele care au urmat. Inclusiv din acest motiv, cel de-al doilea raport al inflației, prezentat de Banca Națională în luna mai, s-a dovedit a fi mai pesimist. Până atunci, statistica a anunțat rata inflației pentru ultimele 12 luni (mai 2021 — aprilie 2022), care a fost de 27,07%. Potrivit prognozei Băncii Naționale, aceasta ar putea ajunge la 37% în trimestrul al treilea și la 27,3% pentru tot anul 2022. Prognoza pentru anul viitor s-a înrăutățit, de asemenea, la 16,5%.
Reamintim că obiectivul principal al Băncii Naționale a Moldovei este de a menține rata inflației în limitele stabilite — 5% pe an plus/minus 1,5 puncte procentuale, adică în coridorul dintre 3,5% și 6,5% pe an. A fost instituția la înălțimea acestei sarcini? Din păcate, în contextul unor crize severe, iar Moldova în ultimii doi ani ieșea din una și intra în alta, Banca Națională singură nu poate face față inflației fără sprijinul și acțiunea comună a guvernului. Rolul băncilor centrale este de a influența economia fie prin modificarea lichidității pe piață, fie prin modificarea valorii banilor.
Ce instrumente are la dispoziție Banca Națională a Moldovei pentru a reduce inflația? Întrucât BNM aplică un regim de țintire directă a inflației, principalul instrument este rata de bază. Această măsură are o serie de aspecte. Printre acestea, de exemplu, putem menționa faptul că, atunci când rata de bază crește, cresc ratele la depozite (ceea ce înseamnă că ne putem aștepta la creșterea volumului acestora, banii vor intra în bănci și vor părăsi piața de consum) și ratele la credite (ceea ce înseamnă că împrumuturile vor deveni mai puțin atractive, în special pentru creditele de consum). La începutul lunii mai, rata de bază a fost majorată cu 3 puncte procentuale, până la 15,5%.
O altă măsură este creșterea rezervelor obligatorii pentru resursele atrase: fiecare bancă trebuie să transfere această cerință către Banca Națională, astfel BNM reglează cantitatea de lichiditate de pe piață. La începutul lunii mai, reglementările au fost majorate cu 2 p.p., ajungând la 32% în monedă locală. — La începutul lunii mai, acestea au fost majorate cu 2 p.p. la 32% în moneda națională și la 33% în valută.
Un alt instrument de politică monetară este reprezentat de intervențiile valutare. Acestea influențează cursul de schimb și apoi volumul exporturilor, al importurilor, al consumului, precum și prețul mediu al parametrilor macroeconomici de mai sus. În plus, utilizarea intervențiilor pe piața valutară influențează direct volumul de lichiditate, ceea ce duce în final la o reducere a creșterii creditării. Autoritatea de reglementare a vândut 111,4 milioane de dolari în ianuarie, 111 milioane de dolari în februarie și 213,8 milioane de dolari în martie. Cu alte cuvinte, în primele trei luni ale anului, prin intervențiile sale valutare, BNM a sterilizat aproape 7,5 miliarde de lei. Datele referitoare la luna aprilie nu sunt încă disponibile, dar credem că volumul intervențiilor valutare va fi comparabil cu dinamica din cele trei luni anterioare.
De ce Banca Națională a fost nevoită brusc să se lupte cu inflația, și încă în regim de pompier? Ce factori au dus la o inflație galopantă în Moldova?
Am scris deja despre acest lucru, dar o putem spune din nou. În noiembrie 2020, futurologul de renume mondial Michio Kaku, care a participat la forumul Moldova Business Week, a prognozat inflația într-un interviu cu mai mulți jurnaliști moldoveni, printre care și redactorul de la InfoMarket. El a spus, în special, că în plinăpandemie, în 2020 aproape toate țările au înregistrat deflație, din cauza unei încetiniri forțate a economiei. Michio Kaku a atras atenția asupra faptului că multe țări au început să tipărească bani, în timp ce restul se împrumutau în mod activ. «Și va exista un preț de plătit în viitorul apropiat», spunea Michio Kaku în urmă cu un an și jumătate. Ceea ce, de fapt, și s-a întâmplat în 2021. Futurologul avea dreptate. Dar ceea ce este important: atunci când a prezis inflația globală în 2021, Michio Kaku a îndemnat guvernele să se asigure căinflația nu se va transforma în hiperinflație, deoarece condițiile erau deja create pentru aceasta.
Trebuie să fim atenți la faptul că, potrivit futurologului, este de datoria guvernelor să ia măsuri.
Criza energetică care a lovit Moldova (să nu speculăm asupra motivelor) a lansat spirala inflației din toamna anului 2021. Și tocmai când țara a încercat să absoarbă creșterea inflaționistă legată de creșterea prețurilor la energie, au izbucnit ostilitățile în țara vecină.
Țara este total dependentă de situația din regiune, astfel încât legăturile perturbate, creșterea prețurilor din cauza cererii crescute de alimente de teama deficitului și alți factori similari au făcut ca țara să fie lider la inflație în regiune.
Clubul Presei Economice l-a întrebat pe Octavian Armașu, după ce a prezentat raportul privind inflația, la mijlocul lunii mai 2022, de ce în Moldova inflația este de 27,01% pe an, în timp ce în țările beligerante este mult mai mică: în Rusia — 17,83% pe an, în Ucraina — 13,7% pe an. Președintele BNM a replicat că în timpul războiului, cursul de schimb al hrivnei în raport cu valutele străine a fost fixat administrativ în Ucraina și căguvernul a înghețat prin decizia sa prețurile la o listă mare de produse alimentare și mărfuri. Prin urmare, nu există niciun efect imediat al războiului asupra inflației, cel puțin la nivel statistic. Când țara va ieși din război și aceste restricții administrative vor fi relaxate treptat, ajustările cursului de schimb și ale prețurilor vor fi inevitabile. În ce măsură — va depinde de acțiunile guvernului și ale Băncii Naționale a Ucrainei.
«Republica Moldova are prețuri liberalizate și un curs de schimb liber al leului, iar intervenția administrativă nu există. Economia funcționează normal, deci orice presiune asupra ei se reflectă imediat în prețuri», a declarat Octavian Armașu.
Referindu-se la Rusia, el a spus că această țară este un mare exportator de resurse energetice, cu o economie mare și rezerve acumulate în ultimii ani. Toate acestea susțin stabilitatea aparentă, dar în condițiile unor sancțiuni internaționale, această stabilitate nu poate fi menținută la nesfârșit și va afecta economia acestei țări.
În discursurile sale, în special în ceea ce privește lupta Băncii Naționale împotriva inflației, Octavian Armașu a spus în repetate rânduri că BNM și guvernul trebuie să colaboreze strâns. Există decizii pe care numai executivul le poate lua. Iar în condițiile în care întreaga lume se confruntă cu o inflație fără precedent (chiar și în SUA inflația a ajuns la 8,5%, ceea ce nu s-a mai văzut de peste 40 de ani), este posibil ca eforturile autorității de reglementare să nu fie suficiente.
Într-adevăr, economiștii și analiștii, inclusiv pe rețelele de socializare, spun că deciziile luate de guvern (gaze, energie electrică, produse petroliere) au un impact direct asupra economiei și asupra inflației, pe care doar Banca Națională o combate până acum. După cum știm, și Moldova a mai trecut prin asta, iar dacă un om de afaceri are posibilitatea de a mări prețul produsului său pe fundalul isteriei generale, o face. Și o face chiar dacă nu există premise pentru aceasta, iar depozitele sunt pline de bunuri. Acum câțiva ani, în Moldova, unii agenți economici au fost sancționați de organele de control pentru majorări nejustificate de prețuri, iar speculațiile au fost stopate rapid. Totuși, la acea vreme, acțiunile inspectorilor se bazau pe decizii specifice ale guvernului, care încerca să limiteze presiunea speculativă asupra inflației. Impactul administrativ asupra economiei? — Da! Dar, ca soluție temporară în perioade de criză, acesta este și modul în care acționeazăguvernele celor mai dezvoltate țări din punct de vedere economic.
Comisia parlamentară pentru economie, buget și finanțe îl va audia miercuri pe guvernatorul BNM și va decide dacă acesta va vorbi în fața deputaților. Dar, ca să fim corecți, și acest lucru a fost menționat de către deputații din opoziție, ar trebui convocat și premierul, sau cel puțin ministrul Economiei, cu un raport. Acțiunile sau inacțiunea lor (acest lucru nu este un secret pentru nimeni) au contribuit direct la creșterea puternică a inflației în Moldova. Dacă executivul, cu resursele sale administrative, și Banca Națională, cu reglementarea sa monetară, nu-și unesc eforturile pentru a combate inflația, actuala prognoză a Băncii Naționale pentru acest an poate părea foarte optimistă.