Banca Națională a Moldovei (BNM) înăsprește politica monetară, influențând creșterea prețurilor cu ajutorul a două instrumente eficiente, dar foarte dureroasse: majorarearatei de bază și a normei rezervelor obligatorii ale băncilor comerciale. BNM aplică intenționat aceste măsuri „dureroase”,în speranța că foarte curând situația se va îmbunătăți, iar populația nu va mai suferi din cauza creșterii prețurilor.
Impresia este că BNM, în persoana guvernatorului Octavian Armașu, nu s-a temut de reacția negativă a autorităților la decizia bănciii centrale de a înăspri politica monetară pentru a lupta mai eficient cu inflația.
Astfel, la 5 mai, Comitetul executiv al BNM a majorat rata de bază cu trei puncte procentuale: de la 12,5% la 15,5%. A fost o decizie surprinzătoare, deoarece așteptările multora erau că BNM, din contra, va relaxa politica monetară.
În paralel, BNM a majorat, pentru prima dată în 2022, norma rezervelor obligatorii din mijloacele atrase. Astfel, începând cu 16 mai, norma rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în lei moldovenești constituie 30,0% (în creștere cu 2%) , iar norma rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în valută liber convertibilă constituie 33,0% (în creștere cu 3%).
De asemenea, BNM a stabilit ratele de dobândă la creditele overnight la nivelul de 17,50%, iar la la depozitele overnight — la nivelul de 13,50%.
Guvernatorul BNM, Octavian Armașu, a declarat jurnaliștilor, în cadrul unei ședinte a Clubului de Presă Economică, organizată imediat după ședința Comitetului executiv al băncii, că decizia de majorare a ratei de bază cu 3% s-a bazat pe o nouă prognoză a inflației care, potrivit estimărilor, va continua să crească, dat fiind războiul din Ucraina și criza pandemică, care au afectat grav situația social-economică din Republica Moldova.
Octavian Armaşu: Creșterea inflației este rezultatul creșterii prețurilor la resursele energetice și la produsele alimentare pe piața mondială. În același timp, inflația este influențată și de problemele specifice doar Republicii Moldovei, de exemplu, dependența de lanțurile deaprovizionare din Ucraina (care au fost grav afectate de războiul declanşat de Rusia împotriva acestei țări — Infotag). Creșterea ratei de bază până la 15,5% este un pas mare, care, la această etapă, ar trebui să fie suficient pentru a normaliza situația de pe piața financiară și pentru a reduce creșterea inflației. O creștere și mai semnificativă a inflației ar putea cauza alte șocuri nedorite. Prognoza noastră arată că inflația va continua să crească, ceea ce necesită aplicarea imediată a măsurilor restrictive prin politica monetară.
Guvernatorul BNM consideră că prin majorarea ratei de bază şi a normelor rezervelor obligatorii din mijloacele atrase, banca centrală influențează volumul de lichidităţi. De asemenea, aceste măsuri vor contribui la creşterea dobânzilor la depozitele bancare pentru persoanele fizice şi juridice. În prezent, doar câteva bănci mici care au nevoie de resurse oferă dobânzi la depozite mai mari de 10%.
Octavian Armașu recunoaște că decizia BNM este „dureroasă”, dar susține că, în situația actuală, era absolut necesară pentru a normaliza situația de pe piața financiară.
Armașu dă asigurări că BNM va continua să monitorizeze evoluția componentelor inflației și a factorilor care i-ar putea afecta dinamica, precum și riscurile și incertitudinile cauzate de războiul din Ucraina. Potrivit guvernatorului, BNM este gata să intervină prompt cu măsurile necesare pentru normalizarea situației în caz de necesitate.
\Contactați de agenția Infotag, mai mulți reprezentanţi ai băncilor comerciale au declarat că cele trei decizii ale BNM de majorare a ratei de bază în 2022, care nu au fost însă acompaniate de majorarea rezervelor obligatorii ale băncilor comerciale, au avut un efect minim asupra reducerii nivelului inflației, mai ales a componentei de import a acesteia, care reprezintă 70-80% în indicele actual al preţurilor.
„Așteptăm să vedem impactul deciziei BNM de a majora rata rezervelor obligatorii ale băncilor comerciale în lei și valută cu 2% și 3%. Băncile dispuneau de multe lichidităţi, prin urmare, creșterea ratei de bază nu a dus la o creștere semnificativă a dobânzilor la depozitele persoanelor fizice și juridice”, a declarat reprezentantul unei bănci comerciale.
Lichiditatea suficientă a băncilor nu a determinat băncile să atragă resurse suplimentare de pe piață, ceea ce a provocat un alt fenomen negativ — retragerea depozitelor. În situația în care dobânzile la depozite rămâneau neschimbate, iar rata de bază și inflația au atins nivelul de 12,5% și, respectiv, 22%, pe fundalul începerii conflictului militar din Ucraina, deponenții au început să-şi retragă masiv depozitele din bănci. În rezultat, peste 3,9 mlrd lei au fost retrase doar în luna martie. Acest lucru a contribuit, de asemenea, la creșterea consumului și, respectiv, a prețurilor.
„Majorarea doar a ratei de bază, fără creșterea rezervelor obligatorii, nu a avut efectul scontat și, de aceea, BNM a luat măsuri și mai dure, concomitent cu creșterea ratei, a majorat și normele rezervelor obligatorii. Această decizie va scoate de pe piață o parte din banii „în plus”care vor înceta să mai pună presiune asupra inflației”, spun bancherii.
Reprezentantul unei bănci comerciale a declarat pentru Infotag că, în scurt timp, BNM ar putea utiliza o altă pârghie administrativă — majorarea cu 2 puncte a plafonului pentru bănci la calcularea suficienţei capitalului în raport cu portofoliul creditării de consum.
În plus, BNM a avertizat deja băncile că strategiile de dezvoltare agresive, pe care acestea le implementează, „nu corespund nivelului de capital propriu”. Atâta timp cât băncile dispun de lichidități suficiente, BNM nu poate obliga băncile să majoreze dobânzile la depozite, astfel încât să nu se înregistreze o retragere masivă de depozite.
Experții sunt convinși că acum, când inflația a atins nivelul de 27,07%, BNM a luat un bisturiu și va tăia rapid, provocând o reacție dureroasă.
Managerul uneia dintre băncile de top din RM consideră deciziile BNM foarte importante și necesare în situația în care inflația înregistrează o creștere semnificativă.Potrivit lui, BNM mai are în rezervă pârghii administrative pe care încă nu le-a folosit, precum majorarea capitalului propriu al băncilor. O asemenea decizie va duce la încetinirea procesului de creditare, în speciala creditării de consum. Nu este un secret că BNM s-a arătat deja îngrijorată de volumul mare al creditelor de consum accesate de cetățenii RM.