În trimestrul trei din acest an, prețurile pot crește în Moldova cu 31%, iar la final de an să avem o majorare de 27,3%. Banca Națională a Moldovei a prezentat noua sa prognoză asupra inflației pentru 2022. NM descrie cum BNM explică saltul atât de brisc al inflației în Moldova, de ce în țările beligerante Ucraina și Rusia aceasta e mai mică, dar și ce consecințe putem aștepta de la așa o creștere a prețurilor și cine va fi afectat cel mai mult.
Ce prognozează BNM
Noua prognoză asupra inflației pentru 2022 a fost prezentată de către șeful BNM, Octavian Armașu, la o conferință de presă, în data de 13 mai. În al doilea trimestru, potrivit calculelor BNM, inflația va fi de 29,8%, în al treilea — 31%, în al patrulea — 28,8%. Ca urmare, rata medie anuală a inflației va atinge 27,3%.
Amintim că, în aprilie, inflația reală, potrivit datelor Biroului Național de Statistică, a fost de 27%. În 2023, potrivit estimărilor BNM, inflația în Moldova se va reduce până la 16,5%, iar în primul trimestru din 2024 – la 6,5%.
Amintim că Banca Națională a Moldovei a stabilit coridorul inflațional în limitele căruia trebuie să depună efort să mențină inflația la nivel de 5% ± 1,5%.
Noua prognoză asupra inflației este considerabil mai mare decât cea din februarie (BNM face prognozele privind inflația în fiecare trimestru). La acel moment, BNM a prognozat o inflație anuală de 18,8% și un maxim de 20,6% în trimestrul al treilea. În februarie, BNM a numit pandemia și creșterea prețurilor la energie drept principalele cauze ale inflației în Moldova.
Prezentând noua prognoză, Armașu a spus că războiul din Ucraina a fost principalul motiv pentru creșterea rapidă a prețurilor. Potrivit acestuia, anume războiul a dus la o creștere a prețurilor la energie și alimente. În același timp, șeful BNM a menționat că economia Moldovei este «mică și deschisă», iar o mare parte din coșul de consum al populației este alcătuit din produse alimentare.
Un alt factor care a contribuit la creșterea bruscă a inflației a fost, potrivit lui Armașu, majorarea tardivă a tarifelor reglementate pentru servicii comunale și a tarifelor la transportul public. «Pentru că tarifele au fost menținute la așa un nivel un nivel [scăzut], creșterea actuală este foarte mare», a precizat Armasu.
De asemenea, el a subliniat că Moldova a suferit mai mult decât alte țări din regiune din cauza războiului din Ucraina, deoarece 9% din importurile moldovenești provin din Ucraina. Prin comparație, ponderea importurilor ucrainene în Belarus a fost de 5%, iar în Ungaria, România și Polonia — de puțin peste 1%.
De ce în țările beligerante Ucraina și Rusia inflația este mai mică?
Șeful Băncii Naționale a fost întrebat de ce inflația în Moldova este mai mare decât în Ucraina (16%) și Rusia (18%). «Ucraina este în război, dar acolo s-au luat măsuri, inclusiv susținerea cursului de schimb al hrivnei și plafonarea prețurilor la multe produse. Deci, pe termen scurt, inflația nu este la fel de mare acolo. Când Ucraina va ieși din război și aceste măsuri vor fi ridicate, va avea loc o ajustare atât a cursului de schimb, cât și a prețurilor. Dar totul depinde de cum va acționa Banca Națională a Ucrainei», a spus Armașu, care a amintit că în Moldova prețurile și cursul de schimb sunt libere. De asemenea, a adăugat că o inflație suplimentară în Ucraina ar putea afecta Moldova.
Vorbind despre Rusia, Armașu a spus că această țară este un exportator important de energie. «Ei au propriile resurse energetice, folosesc rezervele pe care le aveau înainte de război, iar acest lucru le permite să mențină o anumită stabilitate. Dar, în orice caz, o astfel de stabilitate artificială nu poate fi nesfârșită», a spus șeful Băncii Naționale.
Cum Banca Națională încearcă să reducă inflația
În urmă cu o săptămână, Banca Națională a majorat rata de bază cu 3%, până la 15,5%. Apoi, autoritatea de reglementare a majorat norma rezervelor obligatorii ale băncilor la 30% în lei și la 33% în valută străină. În acest caz, scopul Băncii Naționale este de a încuraja oamenii să economisească mai mulți bani, să îi depună și să consume mai puțin.
Totuși, în prezent, rata medie la depozitele în lei este de circa 9,64% pe an, ceea ce, potrivit lui Octavian Armașu, nu este suficient de atractiv pentru deponenți, iar ratele ar mai trebui să crească.
Ce spun experții
Expertul centrului Expert-Grup, Alexandru Fala, a amintit că în istoria Moldovei au existat perioade în care inflația a fost și mai mare: de exemplu, în 1999 a fost de 39%. Însă, din 2009, rata anuală a inflației nu a mai depășit 10%. «Inflația ridicată este în orice caz un lucru rău, deoarece diminuează veniturile oamenilor. Observăm că Banca Națională și-a înăsprit politica monetară. Băncile comerciale vor trebui să majoreze ratele de creditare în fața unei inflații mai mari. În orice caz, acest lucru va afecta procesul de investiții», a spus Fala. El a adăugat că și întreprinderile care operează cu materii prime vor fi de asemenea afectate, deoarece costurile lor vor crește.
În ceea ce privește populația, potrivit expertului, persoanele cu venituri fixe și cele ale căror venituri cresc foarte încet vor fi cele mai afectate. «Va fi mai ușor pentru cei ale căror venituri fluctuează și depind, de exemplu, de volumul vânzărilor. Pentru că veniturile lor vor crește», a spus Fala.
O altă categorie care va fi vizibil afectată de creșterea prețurilor sunt pensionarii. Dar, după cum a remarcat expertul, vor avea o rată mare de indexare a pensiilor în 2023 și în 2024 (rata depinde, printre altele, de nivelul inflației).
De cealaltă parte, bugetul de stat va avea de câștigat, în termeni nominali, deoarece veniturile din TVA vor crește, a spus Fala, adăugând că deficitul bugetului de stat s-ar putea reduce.
La rândul său, expertul economic Victor Ciobanu a menționat că Banca Națională a utilizat deja aproape toate instrumentele disponibile pentru a limita inflația: «Poți să mărești rata de bază până la 20%, dar atunci dobânzile la credite vor fi mai mari de 30%, iar acestea sunt deja măsuri contraproductive”.
Potrivit lui Ciobanu, Moldova importă o parte din inflație, de exemplu prin importul de produse alimentare străine, în timp ce cealaltă parte «este generată pe plan intern, fiind legată de piețele monopolizate». «Când adaosurile comerciale ajung la 60% în condiții de criză, statul trebuie să reglementeze piețele. Acest lucru ridică întrebări atât pentru Agenția Națională de Reglementare în Energetică, precum și pentru Consiliul Concurenței. Cred că și alte agenții ale statului ar trebui să se implice în reglementarea și limitarea prețurilor», a spus Ciobanu.
În opinia sa, în acest context, guvernul ar trebui să se gândească și la compensații pentru segmentele vulnerabile ale populației.