Potrivit previziunilor din noul studiu economic al Băncii Mondiale, cererea internă slabă și stabilizarea prețurilor la alimente și energie vor susține presiunile deflaționiste în 2024, rata inflației situându-se în jurul benzii inferioare a coridorului de țintire (3,5% — 6,5%). Pe termen mediu, se așteaptă ca inflația să se stabilizeze la 5%.
Cu toate acestea, inflația rămâne vulnerabilă la șocurile externe. Spre deosebire de ultimii 2 ani, se așteaptă ca impactul prețurilor reglementate asupra inflației să fie relativ redus. Experții BM consideră că Banca Națională ar trebui să mențină un regim flexibil al cursului de schimb și să modereze activitatea pe piața valutară pentru a reduce fluctuațiile excesive ale monedei naționale. Pe măsură ce presiunile inflaționiste se diminuează, se așteaptă ca rata sărăciei să scadă la 13,3% în 2024. Odată cu redresarea economică preconizată și normalizarea inflației, rata sărăciei ar trebui să scadă la 11,2% în 2025. Compensațiile pentru energie reprezintă un element important de sprijin pentru reducerea sărăciei în Moldova.
Previziunile experților BM indică o reducere a deficitului de cont curent la 10,7% din PIB în 2024, susținută de o evoluție favorabilă a balanței veniturilor și a exporturilor de servicii. Această îmbunătățire a balanței veniturilor reflectă redresarea treptată a remitențelor. Experții BM prevăd o creștere a exporturilor, susținută de exporturile de servicii și de alimente, în special în prima jumătate a anului, pe fondul unei recolte bune în 2023. Ca urmare a dinamicii cererii interne și a reducerii reexporturilor din Ucraina, se preconizează că importurile vor crește mai mult decât exporturile, ceea ce va duce la o ușoară înrăutățire a deficitului comercial. Pe termen mediu, se preconizează că deficitul de cont curent se va îmbunătăți datorită stabilizării prețurilor de import, deprecierii moderate, îmbunătățirii logisticii comerciale și cererii externe, în special pentru servicii.
Pe măsură ce activitatea economică se redresează, se preconizează că deficitul de cont curent va rămâne peste media sa istorică, deoarece angajamentul de aderare la UE va dura ceva timp pentru a avea un impact semnificativ asupra investițiilor și exporturilor. Pe măsură ce migranții caută destinații alternative, se așteaptă ca remitențele să se stabilizeze după o scădere bruscă a intrărilor din țările CSI în urma invaziei Rusiei în Ucraina. Se estimează că rezervele internaționale vor rămâne la niveluri adecvate și vor acoperi importurile viitoare pentru mai mult de patru luni până în 2026. experții BM spun că în 2024 se așteaptă un deficit fiscal ridicat, de 4,1% din PIB, ca urmare a presiunilor asupra cheltuielilor care includ sprijinul populației, sprijinul pentru crearea de locuri de muncă, refugiații și investițiile în infrastructură. Încasările guvernamentale vor scădea în 2024 din cauza normalizării veniturilor din granturi străine la media lor istorică, după o creștere temporară cauzată de urgențele recente. Pe măsură ce inflația scade, cheltuielile vor scădea și mai mult, în special pe măsură ce sprijinul acordat gospodăriilor pentru a atenua impactul prețurilor ridicate la energie devine mai eficient.
Pe termen mediu, se preconizează că deficitul bugetar va scădea până la 3 % din PIB în 2026, pe măsură ce sprijinul bugetar va fi eliminat treptat. În timp ce ponderea cheltuielilor și a veniturilor în PIB se va apropia de mediile istorice, consolidarea fiscală este susținută de măsuri de îmbunătățire a mobilizării veniturilor interne. Subvențiile externe vor continua să scadă în timp, dar experții BM se așteaptă la o tendință pozitivă în ceea ce privește colectarea veniturilor fiscale, susținută de eforturile actuale de mobilizare a veniturilor.
Aceste eforturi includ simplificarea scutirilor fiscale, lărgirea bazei TVA și reducerea cheltuielilor fiscale. Cu toate acestea, introducerea TVA pentru autovehicule, cheltuielile bugetare recente pentru sprijinirea investițiilor în IMM-uri și punerea în aplicare a noului Cod Vamal ar putea submina aceste eforturi. Modernizarea administrației fiscale este esențială pentru a îmbunătăți sustenabilitatea și eficiența fiscală.
Experții BM prevăd o reducere a cheltuielilor ca procent din PIB, ajutată de un sprijin mai bine orientat către gospodării pentru a atenua impactul prețurilor ridicate la energie. De asemenea, se preconizează că subvențiile vor scădea odată cu reluarea activității economice. În paralel, experții BM prognozează o creștere a cheltuielilor de capital datorită îmbunătățirii sistemului de investiții publice. Aceste cheltuieli suplimentare vor fi parțial compensate de măsurile de menținere a valorii reale a salariilor, bunurilor și serviciilor în contextul încetinirii inflației.
Aceștia consideră că, pe lângă modernizarea administrației fiscale, este necesară o alocare mai eficientă a resurselor fiscale pentru a obține rezultate mai bune cu aceeași finanțare. Consolidarea veniturilor interne, îmbunătățirea eficienței cheltuielilor și punerea în aplicare a măsurilor de rezistență la schimbările climatice reprezintă priorități-cheie. Sunt necesare, de asemenea, o mai bună guvernanță, simplificarea cheltuielilor publice și o gestionare consolidată a riscurilor fiscale, inclusiv a celor legate de întreprinderile de stat.
Pe termen mediu, menținerea stabilității macroeconomice și a amortizoarelor fiscale necesită limitarea cheltuielilor ineficiente și costisitoare legate de subvenții, precum și a cheltuielilor fiscale. O astfel de abordare va permite guvernului să se adapteze la condițiile economice în schimbare și să accelereze punerea în aplicare a reformelor structurale în diverse sectoare, cum ar fi energia, educația, asistența socială și sănătatea, contribuind astfel la o creștere economică incluzivă și durabilă. Lărgirea și consolidarea bazei de impozitare și îmbunătățirea administrării fiscale reprezintă pași importanți în această direcție.