De asemenea, ratele dobânzilor la împrumuturile și depozitele overnight au rămas la același nivel de 23,5% și, respectiv, 19,5% pe an. Potrivit guvernatorului Băncii Naționale, Octavian Armașu, decizia a fost luată de Comitetul executiv al BNM la ședința din 13 septembrie curent, în contextul prelungirii măsurilor restrictive de politică monetară, ale căror efecte vor persista pentru o perioadă mai îndelungată, având în vedere lacunele de transmisie a acestora.
Guvernatorul BNM a declarat că încetinirea inflației anuale confirmă impactul măsurilor anterioare, cu o creștere lunară de mai puțin de 1 punct procentual. «Astfel, decizia de astăzi a BNM are drept scop limitarea în continuare a creșterii prețurilor de consum, atenuarea efectelor secundare ale șocurilor de ofertă, încurajarea intermedierii financiare în monedă națională și în economii în loc de consum, echilibrarea balanței comerciale și ancorarea anticipațiilor inflaționiste», a declarat Octavian Armașu. Potrivit lui, pentru a reduce presiunea asupra balanței de plăți în perioada sezonului rece, cauzată de prețurile mari la importul de energie, BNM consideră necesară raționalizarea consumului populației și gestionarea eficientă a stocurilor agenților economici.
«Confirmăm că BNM va relaxa politica monetară pentru a ghida inflația spre nivelul țintă imediat ce prognozele viitoare vor arăta ipoteze rezonabile», a subliniat guvernatorul BNM. Acesta a menționat că noile informații macroeconomice confirmă în mare măsură validitatea celei mai recente previziuni privind inflația. De exemplu, rata anuală a inflației a continuat să crească, ajungând la 34,3% în august 2022 (cu 0,8 puncte procentuale mai mult decât în iulie), ușor sub nivelul prevăzut în ultima prognoză. Accelerarea creșterii prețurilor interne a fost determinată de creșterea cotațiilor internaționale și regionale ale alimentelor și energiei. Ajustarea tarifelor la gaz, energie termică și electrică, creșterea prețurilor la combustibili, precum și tendințele de creștere a salariilor au majorat costurile pentru agenții economici, care s-au reflectat treptat în prețuri.
Războiul din Ucraina a exercitat o presiune suplimentară asupra prețurilor la alimente (care au crescut și din cauza secetei din această vară), asupra prețurilor la combustibili și asupra unor componente ale inflației de bază. Presiunile din partea cererii și-au pierdut din intensitate. Referindu-se la mediul extern, guvernatorul BNM a subliniat că criza energetică din Europa continuă să se adâncească, prețul gazelor naturale depășind recent 3.000 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. Prețurile externe ale petrolului și ale alimentelor au scăzut ușor; cele din urmă mai lent decât se aștepta, deoarece recoltele din emisfera nordică sunt inegale. Euro a scăzut sub paritate față de dolarul american înainte de decizia Băncii Centrale Europene de a majora dobânda cheie la 8 septembrie.
Evoluția rublei rusești rămâne imprevizibilă. În ceea ce privește activitatea economică, Octavian Armașu a spus că, deși noile statistici descriu tendințe mixte în activitatea economică, acestea confirmă, în general, contracția preconizată pentru trimestrul II 2022. Totodată, dinamica PIB-ului pe termen mediu este afectată de riscurile semnificative legate de conflictul din regiune. În ceea ce privește condițiile monetare, șeful Băncii Naționale a atras atenția asupra faptului că și în luna august ratele dobânzilor la creditele noi și la depozitele în monedă națională au continuat să crească după măsurile restrictive de politică monetară cumulate, dinamica corespunzătoare fiind stabilă. De asemenea, au crescut ratele dobânzilor la depozitele în valută.
Guvernatorul BNM a menționat că balanța riscurilor la adresa perspectivelor inflației a rămas ponderată, deși incertitudinile erau pronunțate, cel puțin din cauza situației tensionate din regiune și a probabilității escaladării acesteia. Incertitudinea în ceea ce privește ipotezele externe a crescut, așteptările privind activitatea economică mondială continuă să se deterioreze, iar riscurile de creștere a costurilor de producție și de transport rămân ridicate. Există presupuneri că politica monetară a principalelor economii ale lumii să continue să se înăsprească. În zona euro, perspectivele privind inflația și activitatea economică continuă să se deterioreze din cauza crizei energetice. Ipoteza că sancțiunile vor afecta economia rusă pe termen mediu și lung rămâne valabilă, în ciuda îmbunătățirii pe termen scurt datorate creșterii prețurilor la energie.
După cum s-a menționat, Banca Națională va continua să monitorizeze procesul inflaționist, evaluând riscurile și incertitudinile aferente, iar deciziile ulterioare vor depinde de o prognoză actualizată a inflației. Următoarea ședință a Comitetului executiv al BNM pentru promovarea politicii monetare este programată pentru data de 8 noiembrie. De menționat că la ședința precedentă, din 4 august, Comitetul executiv al BNM a majorat rata de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt cu 3 p.p. — de la 18,5% la 21,5% pe an. De asemenea, ratele dobânzilor la creditele și depozitele overnight au fost majorate cu 3 p.p. — de la 20,5% la 23,5% și de la 16,5% la 19,5% pe an.
Anterior, la 3 iunie, BNM a majorat rata de refinanțare tot cu 3 puncte procentuale — de la 15,5% la 18,5% pe an, iar la 5 mai — de la 12,5% la 15,5%. Începând cu data de 16 martie, rata de bază aplicată principalelor operațiuni de politică monetară pe termen scurt a fost majorată cu 2 puncte procentuale — de la 10,5% la 12,5% pe an, la 15 februarie — de la 8,5% la 10,5%, iar la 13 ianuarie — de la 6,5% la 8,5%.